Construcţia celui mai mare baraj din România de după Revoluţie, la Azuga, vizată de investitori din Bavaria

Construcţia celui mai mare baraj din România de după Revoluţie, la Azuga, vizată de investitori din Bavaria

Barajul de la Azuga va avea o înălţime de 75 de metri, aceeaşi cu a altui baraj din Prahova, cel de la Măneciu. FOTO rowater.ro - Apele Române

Trei „curtezani“ doresc să construiască la Azuga cel mai mare baraj pe un lac de acumulare, ridicat în România după Revoluţie: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Consiliul Judeţean Prahova şi un grup de investitori din Bavaria. Primele sondaje privind utilitatea barajului în zonă, evaluat la peste 180 de milioane de euro, au fost făcute în 1984

Ştiri pe aceeaşi temă

O vizită neaşteptată, desfăşurată zilele trecute de un grup de afacerişti din landul german Bavaria, dar şi declaraţii de dată recentă, martie 2013, la Ploieşti, ale ministrului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, privind construcţia barajului din staţiunea prahoveană în viitorul apropiat, din fonduri europene, au transformat un proiect ce părea abandonat într-unul cu mulţi „peţitori“.

Discuţiile pe marginea utilităţii proiectului, care ar asigura alimentarea cu apă a localităţilor din aval de Azuga – Sinaia, Comarnic, Breaza, Cornu, de pe Valea Prahovei, sunt foarte vechi. Primele sondaje printre locuitorii oraşului au fost realizate în 1984, iar proiectul barajului de acumulare, ulterior abandonat, datează din 1986.

Periodic, proiectul barajului a fost „reînviat“, respins şi dorit de autorităţi sau de oamenii din Azuga. Ultimele discuţii aprinse între autorităţile locale şi cele centrale datează din 2007, iar motivele invocate au fost existenţa unui proiect privind extinderea domeniului schiabil care s-ar intersecta, pe Valea Azugii, cu barajul, şi distrugerea florei şi faunei din zonă.

Administraţia actuală este „pro“ baraj

Spre deosebire de veche conducere, administraţia actuală sprijină proiectul în care vede o creştere a potenţialului turistic al staţiunii. „Suntem pro acestui proiect, nu neapărat pentru alimentarea cu apă, pentru că nu sunt astfel de probleme la Azuga, ci pentru că ar spori atractivitatea turistică, mai ales pe timpul verii când staţiunea duce lipsă de vizitatori. Barajul ar duce şi la crearea de noi locuri de muncă“, ne-a spus Dan Obancea, viceprimarul din Azuga.

Viceprimarul mai spune că vechea opoziţie a locuitorilor s-a bazat pe o proastă informare. Barajul va fi construit într-o zonă care nu are legătură cu cea de extindere a domeniului schiabil, pe Valea Azugii, în zona superioară a râului Prahova, la câţiva kilometri depărtare de staţiune, imediat după zona unde au fost construite vilele de vânătoare comuniste. Şi mai spune că, deşi barajul avantajează mai mult localităţile din aval, câştigul turistic nu este de neglijat.

Proiect de „suflet“ pentru ministrul Varga

Proiectul barajului este susţinut puternic şi de Lucia Varga, actualul ministru pentru Ape, Păduri şi Piscicultură care doreşte realizarea acestuia prin fonduri europene, prin programul Apelor Române.

„De pe vremea când eram secretar de stat am iniţiat studiu de fezabilitate pentru acest baraj, pentru că are dublu rol: apără împotriva inundaţiilor localităţile din aval, dar pe de altă parte asigură resursa de apă potabilă pentru aceste localităţi pentru cetăţeni şi pentru turişti. În contextul schimbărilor climatice în care perioada de inundaţii va alterna cu perioada de secetă, este foarte important să avem aceste acumulări şi să putem furniza apă pentru cetăţenii din localităţile din aval. (...) Vrem ca în 2014 să depunem la Bruxelles o aplicaţie pentru a finanţa începerea lucrărilor la barajul de la Azuga. (...) Valoarea estimată a investiţiei este de 183 de milioane de euro”, declara Lucia Varga, în martie, la Ploieşti.

Demararea proiectului a fost întârziată şi de faptul că barajul va ocupa câteva zeci de hectare din domeniului retrocedat Casei Regale a României, negocierile de până acum rămânând fără rezultat.

Germanii ar putea da un răspuns pe 3 septembrie

Proiectul este tentant şi pentru Consiliul Judeţean Prahova, dar şi pentru zona privată, de baraj fiind interesat şi un grup de investitori germani care a vizitat zilele trecute zona.

Sunt trei oferte pentru baraj, două care nu pot fi depuse mai devreme de anul viitor, pe fonduri europene, al Consiliului Judeţean Prahova şi cel al ministrului Lucia Varga, dar şi unul din zona privată, care aparţine unui grup de afacerişti din Bavaria. În jurul datei de 3 septembrie vom şti dacă proiectul este agreat de investitorii germani“, ne-a spus Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova. 

Barajul de la Azuga ar urma să aibă o înălţime de 75 de metri (aceeaşi înălţime cu alt baraj din Prahova, cel de la Măneciu, dar mai mic decât barajul de la Paltinu, de pe Valea Doftanei, care are 108 metri), cu o capacitate de 15 milioane de metri cubi de apă şi ar asigura apa potabilă pentru peste 70.000 de locuitori. Ca dimensiuni, ar fi cel mai mare baraj realizat în România după 1989. Construcţia este estimată să dureze 5 ani.

Vă mai recomandăm

Localităţi dispărute. Satul Plăieţu a fost acoperit de apele barajului de la Măneciu

FOTO VIDEO Argeşul de poveste: peşteri, creste, baraje şi mânăstiri în stâncă

După un secol de funcţionare TMK Hydroenergy Power upgradează tehnologic barajul Breazova

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările