Cine a fost filantropul care a înfiinţat primul spital din Ploieşti. Bolnavii erau „căutaţi“ acolo de două femei meştere

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Interior din spitalul Boldescu, în anii '30 FOTO Pinterest
Interior din spitalul Boldescu, în anii '30 FOTO Pinterest

La începutul secolului al XIX-lea, Ploieştiul, cum de altfel întreaga zonă a Prahovei, nu avea un aşezământ de tratare a bolnavilor săraci. Criza medicilor exista şi atunci, astfel că un singur specialist deservea mai multe localităţi şi vizita punctual, la domiciliu, cazurile grave.

 Primul spital înfiinţat la Ploieşti a fost construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai exact în anul 1831. Nu administraţia publică s-a îngrijit de această urgenţă a comunităţii, ci un filantrop, culcerul Gheorghe Boldescu, un mare boier care provenea dintr-o familie înstărită din zona Boldeşti.

Gestul nobil al marelui boier nu s-a redus doar la construirea unei simple clădiri care să deserevească îngrijirii bolnavilor fără venituri. Culcerul Gheorghe Boldescu a rupt din moşia sa o bucată însemnată de teren situată în zona de Est a Ploieştiului, în apropiere de pârâul Dâmbu. Terenul a fost împărţit în mai multe parcele cu care a împroprietărit peste 60 de familii sărmane, un alt lot de teren a fost rezervat pentru construirea unei biserici, iar în imediata apropiere a lăcaşului de cult a construit şi clădirea care va deveni astfel primul spital al Ploieştiului.

În actul lăsat de marele filantrop, care se găseşte în dosarele primăriei, se mai spune: <<Acest spital este clădit la un loc foarte frumos şi pământ aşezat potrivit, cum şi la o poziţie cu aer bun, zidirea lui temeinică, care la cutremurul trecut nici zidirea spitalului, nici a bisericii nu a avut câtuşi de puţin supărare, ci a stătut întreg nevătămat (...) bolnavii în fiinţă, aflaţi spre căutare de două femei meştere, una din ţara nemţească şi alta sârbă slivineană, a căror plată cum şi doftoriile trebuincioase şi hrana bolnavilor pe fiecare zi, au îndeplinit-o tot dumnealui, culcerul Boldescu>>”, se arată în ”Monografia oraşului Ploieşti”, semnată de Mihail Sevastos.

Această primă clădire s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru nevoile oraşului, astfel că între anii 1840-1841 este ridicată o nouă contrucţie mai spaţioasă, unde au fost amenajate înclusiv prăvălii pentru a deservi comunitatea locală. Aşezământul este donat de către făuritorul său Eforiei Spitalelor cu solicitarea scrisă ca acest spital să fie ”în veci statornic, cu numirea de spital central Boldescu”, notează Mihail Sevastos. În data de 11 iulie 1841, când a fost inaugurată şi dat în folosinţă noua clădire, în spital erau internaţi ”20 de bolnavi ce s-au aflat în fiinţă”.

Ghoerghe Cosma, primul medic de la ”Boldescu”

Actul de donaţie nu face deloc referire la prezenţa unor medici. Bolnavii erau îngrijiţi, aşa cum am arătat anterior, de două ”femei meştere” cu specialiare incertă. Medicii, atâţi cât existau în acele vremuri, aveau menirea să prevină epidemiile care făceau ravagii în comunităţile sărace.

 Primul medic primar de la spitalul Boldescu este doctorul Gheorghe Cosma care lucrează aici în perioada 1888-1922.

Cel mai vechi spital din Ploieşti a funcţionat iniţial cu opt paturi, pentru ca ulterior numărul locurilor să crească de la un an la altul. Astel, în anul 1924, unitatea medicală avea deja 40 de paturi, iar în anii ‘30, 85 de paturi. În perioada interbelică, Spitalul Boldescu funcţiona cu o secţie de tip sanatoriu, o secţie de chirurgie, o secţie de boli interne şi maternitate, două săli de operaţie, una de pansament, o sală de gardă, o sală de consultaţii şi patru saloane mari cu câte 10 paturi. Abia în anul 1922, se înfiinţează la spitalul Boldescu primul salon de radiologie, menţionează Mihail Sevastos.

spital boldescu ploiesti

Spitalul Boldescu funcţionează şi în prezent ca secţie exterioară a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploioeşti

Spitalul este renovat în anul 1932 când sunt înfiinţate şi alte secţii de interes pentru o comunitate puternic industrializată, unde accidentele de muncă începuseră să se ţină lanţ. Astfel iau fiinţă secţiile de oftalmologie, ORL şi stomatologie. Unitatea medicală funcţionează şi în prezent, sub acelaşi nume de ”Spitalul Boldescu”, dar din punct de vedere administrativ este exterioară a Spitalului Judeţean de Urgenţă, dedicată afecţiunilor ORL şi oftalmologice.

Cum au eradicat autorităţile tuberculoza şi sifilisul care decima populaţia Ploieştiului în la începutul secolului XX

Revenind în anii 1900, zona Valahiei era împărţită în şase circumscripţii sanitare, iar una dintre ele avea reşedinţa la Ploieşti. Odată cu înfiinţarea spitalului Boldescu, dar nu neapărat legat de acest eveniment, în fiecare judeţ este numit câte un medic care avea obligaţia să asigure asistenţa medicală săracilor, dar şi un important rol de prevenire a bolilor contagioase (tuberculoza şi sifilisul).

Astfel, începe la Ploieşti o importantă campanie de prevenţie, în timpul căreia medicul mergea în control în mahalale, dar şi în şcoli şi localuri pentru a identifica bolnavii. Ploieştenii se temeau pentru că, între anii 1812-1814, localitatea nu a fost ocolită de epidemia de ciumă, iar memoria carantinelor de la periferia oraşelor era încă vie în memoria colectivă.

Abia în perioada interbelică, la Ploieşti se conturează un sistem sanitar eficient şi mult mai bine organizat. În acei ani tuberculoza era boala care decima populaţia, fiecare al şaptelea deces era cauzat de această boală, conform statisticilor.

Acesta a fost motivul pentru care oraşul a fost împărţit în cinci circumscripţii sanitare, fiecare cu dispensar propriu, rolul principal fiind acela de prevenţie şi de depistare a bolnavilor contagioşi.  În afară de cele cinci dispensare, au fost înfiinţare şi primele servicii specializate, notează Mihail Sevastos: Serviciul BCG pentru profilaxia tuberculozei, serviciul de ambulanţă pentru transportarea bolnavilor contagioşi, care dispunea de trei ablunanţe cu cai, şi echipa de dezinfectare şi deratizare care avea echipament mobil şi cu care se deplasa în locurile contaminate. Această campanie de prevenţie a avut efectul scontat, iar numărul cauzrilor de deces la copii sau de sifilis şi tuberculoză la adulţi, a scăzut considerabil.

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite