Cele mai frumoase locuri din judeţul Prahova: măreţii Bucegi, liniştita Vale a Doftanei, îmbătătoarea podgorie Dealu Mare

Cele mai frumoase locuri din judeţul Prahova: măreţii Bucegi, liniştita Vale a Doftanei, îmbătătoarea podgorie Dealu Mare

Cărările Bucegilor, printre cele mai frumoase locuri din judeţul Prahova. FOTO Dana Mihai

Cele mai frumoase locuri din judeţul Prahova. Judeţ binecuvântat cu munţi, dealuri mănoase şi câmpii vaste, Prahova este presărat de locuri frumoase, unele cunoscute în întreaga ţară, precum Valea Prahovei, altele sălbatice şi pline de linişte, precum Valea Doftanei sau Cheia.

Ştiri pe aceeaşi temă

De la culmile Carpaţilor Meridionali – Munţii Bucegi şi a celor Orientali – Carpaţii de Curbură, în nord, până la dealurile subcarpatice din centru care fac din Prahova o zonă viticolă cu nimic mai prejos decât Bordeaux sau Toscana, şi până la câmpia mănoasă din sud, judeţul este binecuvântat de natură cu peisaje sălbatice, extrem de spectaculoase, şi locuri prielnice pentru sănătatea trupului şi a minţii.

Cea mai cunoscută zonă este, de departe cea a Văii Prahovei, cu staţiunile Buşteni, Sinaia şi Azuga, aflate la adăpostul maiestuos al culmilor Bucegilor. Nu ai cum să spui Prahova fără să te gândeşti la Valea Prahovei, una dintre cele mai renumite regiuni turistice din Munţii Carpaţi, care atrage, în fiecare weekend, câteva mii de turişti.

Nu degeaba, frumuseţea şi sălbăticia acestor locuri l-au determinat pe Regele Carol I să-şi ridice la Sinaia reşedinţa de vară, Castelul Peleş.

Cele mai frumoase locuri din judeţul Prahova. Castelul Peleş

Construit între 1873 şi 1914, la dorinţa suveranului, după planurile arhitecţilor Johannes Schultz şi Karel Liman, Castelul Peleş este considerat cea mai importantă clădire istorică din România, având caracter de unicat. Prin valoarea sa istorică şi artistică, rămâne unul dintre cele mai importante şi frumoase monumente din Europa.

Frumosul castel din „Perla Carpaţilor“ a fost vizitat, din 1990 şi până acum, de peste 7 milioane de turişti din întreaga lume.

Din Sinaia şi din Buşteni, zeci de trasee spectaculoase pleacă în creierii munţilor. Fie că mergeţi spre Mălăieşti – un trase de făcut măcar o dată în viaţă, Vârful Omu, Babele sau Crucea de pe Caraiman, vă puteţi încerca puterile cu munţii şi vă veţi energiza în aerul tare şi putenic ozonificat al Bucegilor, iar peisajele de o frumuseţe nepământeană vă vor încărca bateriile.

Pe cărările Bucegilor veţi găsi şi în timpul verii zăpadă. FOTO Dana Mihai

Dacă vreţi un traseu mai uşor, îl puteţi încerca pe cel spre casca Urlătoarea, una dintre cele mai spectaculoase cascade din România, aflată la 1.100 de metri deasupra Poienii Ţapului, în Buşteni. Urlătoarea din Bucegi are o legendă tristă care vorbeşte despre povestea de dragoste nefericită dintre o frumoasă fată a Bucegilor şi doi fraţi care au prins drag de ea.

Cascada Urlătoarea, loc de refugiu pe timp de canculă. FOTO Adevărul

Cele mai frumoase locuri din judeţul Prahova. Oraşele „pe patru roţi“ de la poalele munţilor

Zonele montane din Prahova se transformă, în timpul verii, şi în adevărate oraşe pe patru roţi. La cort sau la rulote, mii de persoane petrec şi câteva luni pe an la poalele munţilor.

Departe de aglomeraţia şi zgomotul oraşelor, într-un cadru natural mirific, în inima munţilor, sute de persoane populează până la refuz Valea Cerbului din Buşteni. Oamenii vin cu mic cu mare, cu familia şi cu prietenii, dar şi cu animalele de acasă, să petreacă aici cel mai ieftin concediu, locuind în corturi şi rulote, pentru a căror campare nu plătesc decât 10 lei pe zi.

Cele mai frumoase locuri din judeţul Prahova. Liniştea fără pereche de la Cheia

Un alt loc plin de frumuseţe din Prahova este Cheia, o micuţă staţiune din nordul judeţului Prahova, uşor accesibilă din DN1A, Ploieşti – Braşov. Generoasă, Natura a aşezat-o la 871 de metri, la poalele munţilor Ciucaş, a împodobit-o cu păduri dese din brad şi fag, i-a dat pârâuri repezi cu apă miraculoasă care se adună în râul Teleajen, temperaturi ideale, dar şi aer ozonificat, cu proprietăţi vindecătoare.

Este păcat să veniţi la Cheia şi să nu luaţi şi drumul munţilor. Presărate de pâraie, şerpuind printre copaci şi scoţându-ţi, uneori, în faţă un urs sau o căprioară, 20 de trasee marcate, accesibile tot timpul anului, merg spre Cheile Cheiţei, Vârful Ciucaş, Cabana Babarunca, Muntele Roşu sau Culmea Zăganu.

Muntele Roşu de la Cheia, o zonă sălbatică mai puţin frecventată de turişti. FOTO Dana Mihai

Foarte mulţi turişti campează însă, pe timpul verii, la intrarea în Cheia, vizavi de drumul către mănăstirea Suzana. Locul nu este special amenajat pentru corturi sau rulote, însă turiştii preferă această variantă, de obicei pentru un popasuri de un weekend. În staţiune găsiţi şi locuri speciale pentru campat, la aproximativ 10 lei pe zi.

Gustul sărat al sănătăţii, la Slănic

Când a zămislit locuri bune pentru sănătate, Natura a pus pe harta Prahovei şi Slănicul. Staţiune balneoclimaterică, centru al sării care include Muntele de Sare, unic în lume, şi cea mai mare salină din Europa, oraşul aflat la aproximativ 100 de kilometri de Bucureşti este renumit pentru bazele de tratament. Izvoarele cu apă minerală, utilizate încă din 1885, când staţiunea a început să se dezvolte, şi lacurile – Baia Baciului, Baia Roşie, Baia Porcilor şi Lacul Verde, cu concentraţie mare de sare, tratamentele cu ape minerale calde sau cele reci, în lac, împachetările cu nămol fac din Slănic o destinaţie căutată de zeci de ani de cei care suferă de boli reumatismale, respiratorii, dermatologice şi vasculare.

Cea mai frumoasă poveste a zonei este cea a Grotei Miresei, inspirată de o sinucidere reală. Cândva, pe la 1920, spun localnicii, la patru zile după nuntă, o localnică s-a sinucis, aruncându-se din vârful muntelui de sare. Chiar dacă s-a surpat, recent, din cauza ploilor care au săpat în sare, zona grotei a rămas un obiectiv de neratat într-o vizită la Slănic.

Senzaţiile sărate din staţiune nu pot fi complete fără o coborâre, la 208 metri, în vechea mină de sare Unirea, cea mai mare salină din Europa. Aerul bogat în aerosoli a dus la transformarea acesteia în sanatoriu pentru boli respiratorii, dar şi într-un spaţiu de relaxare inedit.

Salina Slănic. FOTO Adevărul

Cele mai frumoase locuri din judeţul Prahova. Natura sălbatică din Valea Doftanei

Mai puţin cunoscută, şi de aceea păstrată într-o stare de sălbăticie, Valea Doftanei este o zonă bucolică, presărată de munţi, păduri şi ape, ca în cărţile cu poveşti. Pentru a găsi drumul, veţi trece şi prin Câmpina, unde trebuie bifat, obligatoriu, Castelul Iuliei Hasdeu, frumoasa şi geniala fiică a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, moartă la doar 18 ani.

Distrus de pierdere, savantul s-a refugiat în spiritism ca unic mod de a se consola şi de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo.

Castelul ridicat la Câmpina, între 1894 şi 1896, este o mostră de simbolism, de la arhitectura în formă de cruce, dictată, după cum spunea Hasdeu, de spiritul fiicei sale, până la altarul cu o statuie a lui Iisus, camera obscură, cele două tronuri de piatră de la intrare, pe care sunt săpate cele şapte reîncarnări importante ale Iuliei, pentagrama şi cele şapte cercuri, dar şi gaura din peretele unui birou, pe unde pătrundea în castel spiritul Iuliei, pentru a vorbi cu tatăl său.

În drumul spre Valea Doftanei veţi găsi şi Barajul Paltinu. Este o mică „mare în munţi“, unul din cele mai frumoase baraje din România, cu o înălţime de 108 metri şi o lungime de alţi 455. Nu puteţi să înotaţi în lac, iar pescuitul este permis doar în zone special amenajate, dar câteva ore la iarbă verde pe malurile acestuia sunt ca un popas pe o gură de rai.

Lacul de acumulare şi barajul Paltinu. FOTO panoramio.com

După baraj urmează comuna Valea Doftanei. Poziţionată pe zona Carpaţilor de Curbură, este străjuită, la nord, de masivele Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zănoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare şi Unghia Mica. Liniştea care domneşte aici nu este tulburată decât de talăngile oilor, iar viaţa localnicilor se desfăşoară după regulile strămoşeşti.

Valea Doftanei are, încă, multe peisaje sălbatice. FOTO Adevărul Ploieşti

Peisajele sunt autentic româneşti, cu pajişti în care se moţează căpiţe de fân, gardurile sunt scunde, iar casele mici, cu muşcate în geam.

Un popas culinar în zonă ar trebui să cuprindă, neapărat, caşcavea, preparat care are dedicat un festival care se desfăşoară toamna.

Un weekend relaxant în această zonă cuprinde plimbări prelungite, până în golurile alpine şi stânele ciobanilor, drumeţii pe cărări de munte, trasee de offroad şi mountain bike. Veţi pleca acasă cu liniştea în suflet.

Podgoria Dealu Mare, „Bordeaux-ul“ sau „Toscana“ României

Un ocol prin Prahova nu ar trebui să fie lispit de o vizită în Podgoria Dealu Mare. Situată pe paralela 45, în condiţii similare ca în regiunile Bordeaux sau Toscana, Podgoria Dealu Mare, întinsă pe zeci de kilometri din Prahova şi Buzău îşi merită pe bună dreptate denumirea de „Patria Vinurilor“. Licorile aurii şi rubinii produse aici sunt premiate în fiecare an la concursurile de profil din întreaga lume.

Cu o istorie şi o tradiţie viticolă bogată, care îşi întinde originile până în vremea dacilor, Podgoria Dealul Mare întruneşte unele dintre cele mai bune condiţii pentru culturile soiurilor destinate vinurilor roşii.

Răsfăţată de soare, „Patria Vinurilor“ se întinde pe o suprafaţă compactă, de 70 de kilometri şi aproape 14.500 de hectare, în zona deluroasă a Carpaţilor Meridionali, între cursurile de apă ale Teleajenului şi Buzăului.

Centre viticole renumite, Boldeşti, Valea Călugăreasca, Urlaţi, Ceptura, Tohani, Breaza, Pietroasa, Merei, Zoreşti au prins rădăcini în solul fertil, din care ies vinuri roşii, cu o aromă imposibil de confundat: Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Pinot Noir, Merlot. Gama de vinuri albe este şi ea bine reprezentantă. La Dealu Mare se produce Riesling, Fetească Albă, Pinot Gris sau Sauvignon Blanc.

Vă mai recomandăm

Fugă pe două roţi, departe de canicula oraşelor. O zi de aventură pe un traseu sălbatic: Câmpina – Săcele – Braşov

Întoarcere în Paradis. Pietriceaua, acasă la „aristocraţii munţilor“

Cele mai frumoase cabane din Prahova. Locurile în care te conectezi la energia Bucegilor. Cabana Mălăieşti, Cabana Diham şi Cabana Piatra Arsă se numără printre cele mai vechi şi mai frumoase cabane din Prahova. Chiar dacă nu au confort de cinci stele, sunt frecventate de mii de turişti care vor să se conecteze, într-o linişte deplină şi o frumuseţe nepământeană a peisajelor, cu forţa misterioasă a Bucegilor


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările