Barney Clark, primul pacient din lume care a supravieţuit cu un cord artificial: „Deşi nu mai am inimă, tot îmi iubesc soţia!“

Afecţiunile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial. Nu vorbim, din păcate, doar despre un fenomen care caracterizează starea de sănătate a omului doar în ultimii zeci de ani, motiv pentru care preocupări ştiinţifice pentru prelungirea vieţii  cardiacilor au fost încă de la începutul secolului trecut.

Afecţiunile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial. Nu vorbim, din păcate, doar despre un fenomen care caracterizează starea de sănătate a omului doar în ultimii zeci de ani, motiv pentru care preocupări ştiinţifice pentru prelungirea vieţii  cardiacilor au fost încă de la începutul secolului trecut.

În acest context, de departe cea mai importantă realizare a medicinei moderne este inima artificială permanentă care le oferă în prezent o şansă la supravieţuire celor afectaţi de suferinţa caridacă.

Barney Baliey Clark, un medic stomatolog din Seatle, este considerat primul pacient din lume care a supravieţuit după ce i-a fost implantată o inimă artificială.

 Intervenţia chirurgicală a avut loc în data de 1 decembrie 1982 la Spitalul din Salt Lake City, statul Utah, iar pacientul a supravieţuit cu acea minue a medicinei moderne în piept timp de 112 zile.

 A fost primul pas de la experiment – căci aşa a fost considerat atunci chiar de către medicii care au realizat intervenţia – la performanţele de astăzi, iar pacienţii din întreaga lume, care au în piept acum un robot nu o inimă naturală, îi mulţumesc lui Barney, omul care a înţeles că întotdeauna trebuie să existe un deschizător de drumuri şi a îndrăznit să fie chiar el acela.

Ce l-a determinat pe Barney să accepte provocarea

Ajuns la vârsta de 61 de ani, medicul stomatolog din Seatle sufera de ceva vreme din cauza afecţiunilor la inimiă, era ceea ce în medicină se numeşte un cardiac cronic. Ştiinţa acelor ani nu-i mai ofera multe posibilităţi de tratament, iar zilele lui erau numărate. Având studii în domeniu, Barney a înţeles mai bine ca oricare alt pacient care sunt limitele medicinei.

William DeVries, medic specialist în chirurgie cardiotoracică, a fost cel care i-a propus lui Barney să fie primul pacient care să primească o inimiă artificială. Ca să înţeleagă în ce constă intervenţia chirurgicală, De Vries l-a lăsat pe potenţialul său pacient să asiste la o operaţie în timpul căreia unei vaci i-a fost implantată o astfel de maşinărie.

Barney a refuzat în primă instanţă, dar s-a răzgândit după ce, de Thanksgiving day, o sărbătoare importantă la americani, nu a putut să participe alături de familie la masa festivă din cauza străii de sănătate. Şi-a anunţat atunci soţia că este decis să facă acel pas extrem de important nu numai pentru el, dar şi pentru ceilalţi bolnavi care se aflau într-o stare de sănătate similară.

“Odată ce i-a intrat  în cap a fost extrem de determinat să treacă prin asta, ” declara medicul William DeVries într-un interviu publicat de  Health Feed.

I-a spus soţiei că tot o iubeşte deşi nu mai are inimă

Operaţia a început în noaptea de 1 spre 2 decembire 1982 şi a durat şapte ore şi jumătate, fără ca cineva să poată aprecia care ar putea fi şansa de supravieţuire a unui om cu o inimă artificială în corp. Ceea ce avea să ţină loc de inimă naturală era de fapt un device botezat Jarvik 7, după numele celui ce o inventase, cercetătorul şi omul de ştiinţă Robert Koffler Jarvik.

Intervenţia chirurgicală avea să fie un succes, deşi în timpul operaţiei au apărut mai multe probelme care au fost rezolvate la timp. În momentul în care Barney şi-a revenit din anestezie, le-a spus medicilor că nu sumte nicio durere, dar, pentru prima dată după mult timp simte o inimă în piept care bate cu putere, iar soţiei sale i-a mărturisit că încă o iubeşte, deşi nu mai are inimă, declara De Vries în publicaţia citată.

A urmat apoi o serie de teste la care Barney a fost supus. A făcut exerciţii pe bicileta medicinală, ba chiar a putut să sufle în lumânările de pe tort în data de 21 ianuarie 1983, atunci când pacientul şi-a sărbătorit ziua de naştere.

Deşi stătea mai mult în pat, Barney se uita ore în şir la televizor, citea reviste, ziare şi participa la conversaţii cu soţia sa şi cu asistentele şi medicii din spital care îl monitorizau constant.

Operaţia a reuşit, pacientul a murit după 112 zile

Barney supravieţuieşte cu inima artificială 112 timp în care aceasta a bătut de 12 912 400 ori. În data de 23 martie 1983 Barney moare ca urmare a  unei inexplicabile  scăderi a cantităţii de sânge pompat de inima artificală, notează Barcoczy Csabo în Almanah Magazin, apărut în anul 1984.

Dr. DeVries declara pentru  Health Feed că în timpul acelor 112 zile cât timp pacientul a surpavieţuit cu ajutorul inimii artificiale s-au consfruntat cu o serie de provocări legate de problema coagulării şi de infecţiile care ar fi putut să apară. “Probabil, l-am tratat cu prea multe antibiotice şi astfel s-a infectat cu Pseudomembranous Colitis”, a explicat  DeVries.

Primul pacient român cu inimiă artificială

În zilele noastre, inimia artificială este folosită în mod special în timpul operaţiilor de transplant, oferind viaţă pacienţilor până ce inima naturală este pregătită pentru implant.

În România primul pacient care a primit o inimă artificială este un bărbat în vârstă de 44 de ani din Suceava. Intervenţia a avut loc în inanuarie 2015, la Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureş. Inima artificială a pacientului este conectată printr-un fir la o baterie exterioară reîncărcabilă.  Specialişii în domeniu dau garanţia că o persoană care are implantat un astfel de device  poate duce o viaţă normală.