Asociaţiile de vânători spun că măsurile excesive de protecţie a animalelor sălbatice au dus la suprapopularea pădurilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhiva
FOTO Arhiva

Măsurile excesive de protecţie a animalelor sălbatice şi diminuarea fenomenului de braconaj ar fi avut un efect puîn zonele de munte la nivelul judeţului Prahova, care a dus la suprapopularea pădurilor, avertizează asociaţiile de vânători.

În ultimii ani s-a constatat o creştere constantă a exemplarelor de mistreţi şi urs, astfe că, în sezonul de vânătoare 2017-2018, a fost aprobată o cotă de recoltare record pentru Prahova. Mai mult, un pericol bate la uşă, spun specialiştii. Este vorba despre pesta porcină, venită dinspre graniţele de N-E ale României, care riscă să facă adevărate ravagii pe fondurile de vânătoare din ţară, dacă nu se iau măsuri rapide. În paralel, spun vânătorii, s-a observat o schimbare evidentă a comportamentului urşilor, care au început să fie prezenţi în gospodăriile satelor din zona montană mult mai constant şi mai agresiv.

Ceauşescu, singurul vânător care avea dreptul să împuşte urşi

Ursul brun carpatin este cel mai mare animal prădător din pădurile din România şi este protejat de Legea Vântorii şi a Protecţiei fondului cinegetic, alături de alte 11 mamifere, printre care se află lupul, castorul, elanul, vidra, zimbrul şi chiar veveriţa.

Dacă vânezi unul dintre animalele protejate, legea impune plata unor despăgubiri către stat uriaşe de la o sută de euro în cazul împuşcării unui hârciog, până la 40.000 de euro, în cazul în care un urs a fost omorât. Aceeaşi lege nu prevede nicio despăgubire pentru urmaşii victimei în cazul în care un om a fost ucis de urs sau de un alt animal sălbatic.

Înainte de 1990, singurul care avea dreptul să organizeze partide de vânătoare de urşi era Nicolae Ceauşescu, despre care vânătorii prahoveni, care au participat în calitate de gonaci la astfel de evenimente, spun că era un trăgaci extrem de bun şi foarte disciplinat.

Nici urşii agresivi nu mai pot fi împuşcaţi

„AJVPS are în prezent 15 la sută din toate fondurile de vânătoare din Prahova, iar noi am identificat în zonele gestionate de noi 65 de exemplare de urs, unde ar trebui să fie 22, cel mult 25 de exemplare din această specie. Suprapopularea este un fenomen la care toată lumea se aştepta pentru că atâta timp cât anul trecut extragerea exemplarelor  care produceau pagube a fost stopată de fosta conducere a Ministerului Mediului, efectele se văd acum. Este un număr simţitor mai mare de exemplare care coboară din munte şi care au nevoie de hrană şi au început să coboare în localităţi.

Aceste atacuri vor fi din ce în ce mai multe şi mai periculoase pentru că este perioada în care ursoaicele coboară din bârlog, din zona montană unde au stat până ce puii au căpătat o anumită independenţă. S-au semnalat cazuri în zona Ceraşu, Slănic, Bertea, Aluniş, iar din discuţiile cu colegii noştri de la Regia Naţională a Pădurilor, înţeleg că au fost foarte multe probleme în zona Cheia, Măneciu, Valea Prahovei şi Valea Telejenului unde atacurile sunt raportate zilnic. În special ursoaice cu pui. Treaba asta trebuie rezolvată”, a declarat Valeriu Bolgiu, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Prahova.

image

Valeriu Bolgiu, preşedintele AJVPS Prahova   FOTO Diana Frîncu

Acesta a precizat că, începând de anul trecut, nici măcar urşii care s-au dovedit a fi periculoşi pentru populaţie nu mai pot fi recoltaţi, iar situaţia s-a agravat şi mai mult.

„Sunt convins că ministrul mediului de acum, Graţiela Gavrilescu a fost informată, şi înţeleg că se fac demersuri pentru a debloca acest sistem pentru că altfel acest fenomen ar putea să devine o calamitate la nivel naţional. Deocamdată nu se poate împuşca niciun urs, indiferent cât de periculos este, iar noi ca gestionari de fonduri de vânătoare, nu mai avem nicio atribuţiune în a acţiona pentru împuşcare în eventuale cazuri de urgenţă pentru îndepărtarea lor. Singura soluţie este apelarea la 112 şi acolo doar jandarmii vor putea interveni. Este singura posiblitate. Revin asupra acestei probleme care există datorită faptului că ani de zile Ministerul Mediului nu a plătit despăgubiri celor care au avut pagube, acei păgubiţi s-au resemnat şi nu mai fac niciun fel de semnalare către primării sau către gestionarii fondurilor de vânătoare.

Pagubele există, dar ele nu sunt aduse la cunoştinţă autorităţilor. Dacă împreună cu primăriile şi cu Consiliul Judeţean s-ar fi făcut o intervenţie, ca să nu zic presiune asupra Ministerului Mediului, probabil că s-ar fi deblocat aceste lucruri. Un alt paradox al legislaţiei din România este că, dacă un cetăţean braconează un urs trebuie să plătească o despăgubire de 40.000 de euro, iar dacă un urs omoară un om, familia lui nu primeşte niciun euro. Aceasta este încă o dovadă a faptului că ne interesează foarte mult câinii vagabonzi şi urşii care încep şi ei să devină hoinari şi să creeze mari probleme şi mai puţin ne interesează cetăţenii pe care ar trebui să-i protejăm într-un fel sau altul”, a declarat Bolgiu.

1432 de mistreţi pot fi împuşaţi în sezonul de vânătoare 2017-2018

Situaţia este la fel şi în cazul porcilor mistreţi, care s-au înmulţit spectaculos de la un an la altul şi au migrat dinspre pădure spre şes. În sezonul de vânătoare mai 2017-mai 2018, Garda Forestieră a aprobat o cotă record de recoltă în cazul mistreţilor. 1432 de exemplare la nivel de judeţ, dintre care aproape jumătate revin vânătorilor din cadrul AJVPS.

„AJVPS Prahova i-a revenit anul acesta 638 de mistreţi, este cea mai mare cotă de recoltă din istoria asociaţiei, cotă motivată de două aspecte. În primul rând pentru că într-adevăr populaţiile de mistreţi au crescut în ultima perioadă foarte mult şi datorită modului de gospodărire, dar şi din cauza frânării faptelor de braconaj, destructurate atât de vânători dar şi de Poliţie.Pe de altă parte numărul mare de mistreţi permis pentru recoltă este motivat şi de pagubele făcute asupra culturiolor agricole în special în perioada de sămânţare, dar şi în perioada de maturare a ştiuletelui la porumb. În plus ne lovim de o iminentă apropiere a pestei porcine de România de la Est şi Nord ţara noastră, din Ucraina şi Moldova, care ar însemna în primul rând un dezastru pentru economia românească şi implcit şi pentru vânătoare”, a explicat Valeriu Bolgiu.

Acesta a explicat că anual se face o evaluare a efectivelor de animale, o inventariere cu o anumită precizie a întregului efectiv de mistreţi existent pe fondurile de vânătoare existente la nivel de judeţ. În baza unei formule de calcul se stabileşte un număr de exemplare care poate fi extrase (împuşcate).

14 capre negre şi 3 cerbi lopătari, aprobaţi pentru vânătoare

„Acestă formulă ne dă numărul exact de mistreţi pe care noi putem să-i împuşcăm şi care printr-un Ordin al Ministrului devine cotă obligatorie de realizat. Noi am început deja recoltarea în anumite zone unde ne-au fost semnalate pagube, în special în zona Măneşti, Teişani, am avut semnalate pagube din partea producătorilor locali, dar şi din partea primăriilor. Acolo am realizat atât îndepărtarea mistreţilor cât şi distribuirea de hrană complementară, dar am şi eliberat autorizaţii în vederea împuşcării în perioada aceasta a masculilor, iar după 1 iunie, şi a femelelor şi a tineretului”, a mai spus preşedintele AJVPS Prahova.

Garda Forestieră Prahova a anunţat, pentru sezonul de vânătoare mai 2017- mai 2018, cotele de recoltare la animalele care nu sunt protejate de lege. Astfel, în acestă perioadă pot fi vânaţi 25 de cerbi comuni, 14 capre negre, 3 cerbi lopătari, 355 de cărpori, 1342 mistreţi, 1498 de iepuri, 1201 fazani.

La nivelul judeţului Prahova există un numar de 43 de fonduri cinegetice, dintre care 9 situate în zona de munte, 16 fonduri situate în zona de deal şi 18 fonduri situate în zona de câmpie, gestionate, din anul 2011, de 12 asociaţii private. Acestea sunt: AJVPS Prahova, care deţinea cea mai mare suprafaţă a fondului de vânătoare din judeţ, Asociaţia Artemis Hunting (zona Cosmina), Asociaţia Codrii Vlăsiei (zona Gherghiţa), Asociţaia Hubertus Feleacu (zona Sinaia), Asociaţia Muflonu (zona Lapoş), Asociaţia Peneş Curcanul (zona Inoteşti), Asociaţia Predeşti Habud (zona Ciorani-Grădiştea), Asociaţia Trei Stejari (zona Păuleşti), AVPS Câmpina (zona Floreşti- Comarnic), AVPS Cormoranii (zona Nucet), DS Prahova (zona Drăgăneşti- Sicrita) şi Unit Bv (zona Teleajen).

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite