,,Virusarea emoţională“ de Paşte.  De ce acelaşi mesaj transmis de sărbători poate fi pentru unii o experienţă plăcută, iar pentru alţii, o durere copleşitoare

Pentru unii, Sărbătorile Pascale sunt prilej de euforie, în timp ce pentru alţii, doar o ocazie de reactivare a anxietăţii. Este şi motivul pentru care acelaşi mesaj de sărbători poate avea efecte diferite, chiar diametral opuse, de la o persoană la alta. Aşteptările nerealiste, presiunile financiare, angajamentele excesive faţă de membrii familiei pot influenţa şi ele negativ felul în care percepem sărbătorile.

"Fie ca Sărbătorile Pascale să vă aducă lumină în suflet, linişte, bucurii..." . Cam aşa începe avalanşa de mesaje transmise prin SMS, pe reţelele de socializare sau chiar prin viu grai, în săptămâna de dinaintea Învierii, când mulţi dintre noi suntem prinşi în febra pregătirilor pentru cele câteva zile libere.

"Sărbătorile au un factor comun în ceea ce priveşte starea emoţională produsă. Starea de agitaţie creşte pe fondul pregătirilor şi reintră în actualitate ceea ce se numeşte <<febra cumpărturilor>>. Chiar cuvântul «febră» reprezintă  un dezechilibru în acţiune. În acord cu acest fapt, încep să curgă pe reţelele de socializare mesaje cu impact emoţional care fac referire la semnificaţia atribuită sărbătorilor. Acelaşi mesaj poate avea impact diferit pentru o persoană anxioasă, sau care trece printr-o perioadă de suferinţă, şi pentru o persoană care traversează o perioadă de împlinire. Aceste mesaje pot amplifica trăirile emoţionale sau pot avea efect invers asupra persoanelor care intră în contact cu ele, sau pot deveni agasante în condiţiile în care acelaşi mesaj, nepersonalizat este primit în mod repetat de la persoane diferite", explică psihologul şi psihoterapeutul  Erna Constantin. 

"Impactul sărbătorilor este condiţionat de baza afectivă a persoanei"

Chiar bine intenţionat, gestul transmiterii unui asemenea mesaj comun nu are întotdeauna efectul scontat de expeditor, pentru că nu toţi destinatarii sunt la fel de deschişi să-l primească.

"Aceste mesaje întăresc ideea de ieşire din obişnuit, din cotidian, astfel că apare ceea ce putem numi în termeni metaforici <<virusare emoţională>>. Chiar dacă sărbătorile sunt un prilej de reactivare a anxietăţii, aceasta nu este o regulă. Impactul sărbătorilor este condiţionat de baza afectivă a persoanei şi de modul de dezvoltare personală. Dacă vorbim de o bază afectivă sigură, atunci sărbătorile, chiar dacă au o încărcătură specifică, nu dezechilibrează din punct de vedere emoţional. Sărbătorile pot fi trăite cu intensitate mai mare sau mai mică, în funcţie de semnificaţia pe care persoana o oferă acestora. Pot fi influenţate de ceea ce persoana ştie că reprezintă datinile, obiceiurile şi nu numai. Acestea poartă amprenta experienţelor anterioare şi a amintirilor celor dragi, sensul atribuit fiind influenţat de procesele de învăţare de bază", mai spune psihologul.

Fiecare persoană are un bagaj de experienţe legate de sărbători şi nu numai, uneori atât de apăsătoare, încât sărbătoarea în sine este asociată unor trăiri dureroase, alteori, atât de frumoase încât toate  energiile persoanei respective se canalizează spre regăsirea acelor senzaţii.

"La fel ca în cazul clopotului lui Pavlov, stimulii care apar în fiecare sezon de sărbători pot aduce amintiri cu încărcătură emoţională fie legate de bucurie, fie legate de relaţii pierdute, persoane dragi care nu mai sunt în viaţă, relaţii cu oameni dragi aflaţi la distanţă de casă sau relaţii încheiate. Pentru unii, sărbătorile pot fi o experienţă plăcută, pentru alţii durerea poate fi copleşitoare", explică Erna Constantin.

"Principiile religioase şi normele sociale pot amplifica aceste trăiri"

Paştele este o sărbătoare aparte, în care premisele trăirii unor emoţii puternice sunt, din start, mai mari decât în cazul altor sărbători.

"Sărbătorile Pascale aduc în prim-plan ideea de moarte şi înviere. Sunt regiuni ale ţării în care, în noaptea de Înviere, oamenii merg la cimitir pentru a duce Lumină la mormintele celor dragi, trecuţi în nefiinţă. De aceea, din acest punct de vedere, Paştele poate avea semnificaţie afectivă mai mare, spre deosebire de alte sărbători. În acest caz este necesară distincţia dintre durerea afectivă normală şi suferinţa copleşitoare, care implică incapacitatea de a accepta  sau de a vindeca o rană emoţională în urma unuei pierderi. În acest caz, este impactant şi modul în care persoana a integrat ideea de moarte sau modul în care a fost educată în acest sens, la care se adaugă modul în care se interpretează tradiţiile, principiile religioase şi normele sociale care pot amplifica acest trăiri", mai spune psihoterapeutul. 

Aşteptările nerealiste, presiuni financiare, angajamentele excesive 

Specialistul explică de ce procesele cognitive care stau la baza relaţiilor ar trebui reorganizate ca urmare a pierderii, în urma unui doliu şi de ce e necesară recunoaşterea faptului că acestea sunt reale şi fondate. 

"Cercetările arată că validarea emoţiior, atât de către alţii cât şi de către propria persoană poate reduce impactul acestora. O abordare mai activă poate include comemorarea pierderii într-un anumit mod, practicarea abilităţii de a experimenta amintirile fără a rumina asupra pierderii, proces care nu este neapărat uşor, dar nici imposibil. Anxietatea în timpul sărbătorilor este suţinută şi de alţi factori cum ar fi aşteptările nerealiste, presiunile financiare, angajamentele excesive faţă de membrii familiei, consumu excesiv de alcool şi de alimente, somn insuficient sau prea mult, incluzând aici şi insomnia şi hipersomnia", mai spune psihologul.

Totuşi, potrivit specialistului, spre deosebire de Craciun, de Paşte, când lumina soarelui este mai puternică, stările de anxietate pot avea o durată mai redusă, dacă ne raportăm la faptul că lumina solară este un antidepresiv natural. 

"În acest mediu, creierul produce mai multă serotonină, ceea ce favorizează starea de bine. În concluzie, felul în care persoana gândeşte despre sărbători influenţează emoţiile sale trăite în această perioadă, ceea ce îi intareşte gândurile, dându-le valoare de adevăr absolut  şi o face să acţioneze înr-un anumit fel. Emoţiile din prezent, pot fi generate de amintirile din trecut, chiar şi ca o comparaţie cu starea actuală, ceea ce creează la nivel mental legi ale <<supavieţuirii>>, din punct de vedere psihologic, pe viitor", încheie psihologul şi psihoterapeutul Erna Constantin.