Vila Florica ar putea fi vândută ministerului Culturii cu 1,7 milioane de euro
0
După ce, iniţial, ceruseră 3 milioane de euro, iar Ministerul Culturii şi-a declinat dreptul de preemţiune, anul acesta, moştenitorii au redus preţul la 1,7 milioane de euro. 2017 este şi primul an în care dinspre Ministerul Culturii vine un semnal bun cu privire la achiziţionarea de către stat a clădirii monument istoric de la de Ştefăneşti, de care îşi leagă numele dinastia Brătienilor, în care s-au luat decizii importante pentru România.
Miercuri, ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, le-a dat moştenitorilor Btătienilor primele veşti bune lgate de o eventuală achiziţe a Vilei Florica de la Ştefăneşti, leagănul familiei Brătianu. Asta, în condiţiile în care ministerul dispune, pentru prima dată, de sume rezervate exercitării dreptului de preempţiune.
"Am decis să fac demersurile astfel ca statul, Ministerul Culturii, să îşi exercite dreptul de preempţiune (...). Am deschis toate procedurile astfel încât statul român să poată purta discuţii pentru cumpărarea ansamblului Brătianu Vila Florica din Ştefăneşti, Argeş", a declarat ministrul, la o conferinţă de presă, la sediul Ministerului Culturii.
Ministrul Culturii a precizat că demersul este legat şi de Centenarul Marii Uniri.
După ce, iniţial, acum trei ani, moştenitorii ceruseră 3 milioane de euro, iar Ministerul Culturii şi-a declinat dreptul de preemţiune, anul acesta au redus preţul la 1,7 mil de euro. Dacă, totuşi, Ministerul Culturii îşi va declina acest drept şi de data aceasta şi dacă Consiliul judeţean Argeş nu şi-l va exercita nici el, conacul ca fi vândut pe piaţa liberă, unde deja aşteaptă la rând doi investitori privaţi.
„ Există o anumită procedură. Pentru că este monument istoric, ne adresăm întotdeauna Ministerului Culturii să-şi exercite dreptul de preemţiune. Din dorinţa noastră de a avea o reacţie totuşi constructivă, în sensul de instrumentare a negocierilor, de la 3 milioane, am ajuns la suma de 1,7 milioane euro. Vă imaginaţi, a scăzut la jumătate. Însă, de aici înainte sigur că lucrurile se vor schimba. Bineînţeles că de la acest preţ, mai jos nu ne mai ducem nicăieri. Am reluat negocierile şi am avut o primă întâlnire cu preşedintele CJ Argeş care şi-a exprimat bunele intenţii de a achiziţiona vila. Acum, sigur, dumneavoastră trebuie să ştiţi că mai sunt şi alţi ofertanţi din spaţiul privat, care vin cu sume mai mari de 1,7 milioane (...) Acest drept de preemţiune, dacă şi-l asumă Ministerul, are un termen de valabilitate de un an. De fiecare dată, anual, se depune altă documentaţie, iar se cere dreptul de preemţiune, adică e o situaţie destul de complexă şi complicată. Dacă în anul ăla nu se trece la procedura de negociere, dreptul de preemţiune devine nul. Ori noi suntem ţinuţi din an, în an, de trei ani încoace, în situaţia asta, şi avem cheltuieli foarte mari cu casa de avocatură”, declara, în urmă cu o lună, Nicolae Brânzea, unul dintre moştenitorii Brătienilor.
În conacul de la Ştefăneşti s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, iar clădirea -monument istoric pe care Argeşul o datorează primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu, doi dintre oamenii politici care au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne şi, totodată, doi pasionaţi constructori (mai ales Ion I. C. Brătianu) este rezultatul spectaculoasei transformări a unei case gândite iniţial pentru administrarea moşiei.
“Părinţii noştri – chiar de la căsătorie îşi făcuseră din Florica aşezământul lor casnic. Datoriile politice îi obligau în diferite împrejurări să se mute la Bucureşti. Doisprezece ani de minister şi cursurile superioare ale liceului obigaseră pe părinţii noştri şi pe copii să-şi petreacă în Capitală cea mai mare parte a anului. Totuşi, pentru unii, ca şi pentru alţii, Florica era vatra şi cuibul adevărat. Aceasta o simţeam într-atâta, încât faţă de copiii născuţi la Bucureşti rămânea avantaj celor ce se născuseră la Florica şi care aveau astfel o legătură mai mult cu dânsa. Tatăl meu, retrăgându-se de la guvern, la începutul anului 1869 ne instalarăm la Florica, de unde în curs de şapte ani rareori şi numai câte unul din copii venea pentru câteva zile la Bucureşti.“, îşi amintea Ionel Brătianu, cel care a şi desăvârşit conacul şi domeniul boieresc, transformându-l într-o impresionantă reşedinţă folosită inclusiv pentru luarea unor decizii politice istorice.
Se încarcă comentariile...
