Vila Brătienilor, loc de chefuri pentru baronii PSD, a devenit muzeu. Orban: „Erau mai mulţi chelneri decât muzeografi“

Vila Brătienilor, loc de chefuri pentru baronii PSD, a devenit muzeu. Orban: „Erau mai mulţi chelneri decât muzeografi“

La Vila Florica s-a născut şi a trăit familia Brătienilor FOTO: Denis Grigorescu

Duminică 24 mai, la Vila Florica de la Ştefăneşti-Argeş, locul unde s-au născut şi au trăit Brătienii, cea mai importantă familie de politicieni români, a fost inaugurat Muzeul Naţional Brătianu. La eveniment, au fost prezenţi premierul Ludovic Orban şi ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Ştiri pe aceeaşi temă

După decenii întregi în care a fost în administrarea Consiliului Judeţean Argeş şi în care a devenit frecvent loc de chefuri pentru baronii PSD, Vila Florica a revenit în ianuarie a.c. Ministerului Culturii. Tot atunci, a fost votată şi legea privind înfiinţarea Muzeului Naţional Brătianu la Florica. Bugetul Ministerului Culturii a fost suplimentat cu 3,5 milioane lei pentru punerea în funcţiune a Muzeului „Brătianu”. 

Drept răzbunare pentru că Ministerul Culturii a refuzat să îi cedeze Vila Florica pentru 49 de ani, Consiliul Judeţean Argeş, instituţie condusă de PSD, a luat tot mobilierul de la Vila Florica. Drept urmare, Muzeul Naţional Brătianu a fost mobilat cu piese de la Muzeul Naţional Peleş.

Premierul Orban, prezent la inaugurarea Muzeului Brătianu FOTO: financiarpress.ro

 

„Locul unde românii se întâlnesc cu istoria“

 

Prezent la inaugurarea Muzeului Naţional Brătianu, premierul Ludovic Orban a declarat: „Este un moment extrem de important ce se petrece în locul în care Brătienii au luat decizii fundamentale pentru ţară, locul în care au gândit propăşirea naţiunii române, locul în care reprezentanţii marilor puteri veneau în ajunul Primului Război Mondial la Ionel Brătianu, încercând să obţină intrarea României în război. Locul în care s-a făcut istorie pentru România redevine un loc în care oamenii care vin aici să regăsească istoria, momente din viaţa publică şi privată a marilor noştri înaintaşi care au pus piatră de temelie pentru România modernă, pentru România Mare. Vreau ca acest moment să fie şi un moment de continuitate în zidirea unei Românii puternice. Parcă Dumnezeu ne-a oferit această ocazie ca să reuşim ca Vila Florica, ce a fost administrată atâta timp de Consiliul Judeţean Argeş, că vila Florica, unde organigrama personalului care se ocupa de administrarea Vilei Florica conţinea mai mulţi chelneri decât muzeografi pentru a organiza petrecerile noii nomenclaturi care întinau memoria acestei extraordinare zidiri a Brătienilor, iată că putem să dăm românilor un loc în care să se întâlnească cu istoria, un loc în care pot cunoaşte viaţa înaintaşilor noştri”.

 

Cumpărată cu 1,82 mil. euro de la moştenitorii Brătienilor

 

Vila Florica a fost retrocedată în 2013 moştenitorilor Brătienilor, iar noii proprietari au încheiat un contract de comodat cu titlu gratuit cu Centrul de Cultură „Brătianu”, aflat în subordinea CJ Argeş şi care îşi desfăşoară activitatea aici.

Pe 13 noiembrie 2017, vila a fost achiziţionată cu 1,82 milioane de euro de către Ministerul Culturii de la moştenitorii Brătienilor, prin intermediul unei legi adoptate de către Parlament, lege declarată ulterior neconstituţională de către CCR pentru că achiziţia trebuia făcută de către Guvern, nu prin lege, pentru că s-ar încălca separaţia puterilor în stat.

Pe 14 noiembrie 2017, imobilul a intrat în administrarea CJ Argeş, în urma încheierii unui contract de comodat între Minister şi Consiliul Judeţean.

Vila Florica a revenit în administrarea Ministerului Culturii în ianuarie a.c.

În conacul de la Florica s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă care a dat ţării nu mai puţin de trei prim-miniştri, dintre care primii doi – Ion şi Ionel Brătianu – au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne, de numele primului legându-se războiul Independenţei, cel de-al doilea realizând – tot în urma unui război – Unirea din 1918 şi reformele ce au stat la baza democraţiei interbelice.

Conacul de la Florica mai este supranumit şi „Mecca liberalilor”, având în vedere importanţa uriaşă a Brătienilor în istoria liberalilor şi mai ales a României.

Clădirea este bine întreţinută, iar asta se vede atât la exterior, cât şi la interior, după ce urci scările din lemn vechi de peste un secol. Biblioteca de la parter adăposteşte una din puţinele piese de mobilier original care s-au păstrat în casă. Este vorba despre o „masă dalată”, masă realizată din lemn de cireş pietrificat, o metodă tradiţională arabă, fiind achiziţionată în anul 1860 la o licitaţie în Paris de Ion C. Brătianu. Masa este mult mai veche, datată din sec. al XVI- lea. Pe plăcile de ceramică sunt evocate motive (unele zoomorfe) din viaţa tradiţională persană. Soba, printre puţinele din casă care s-au păstrat, este decorată  cu un brâu împletit în trei ce se mai găseşte şi pe partea de est a casei şi pe capela familiei. Din această bibliotecă se făcea accesul în dormitorul soţilor Ion şi Pia Brătianu. Vila Florica are în total 40 de camere.

Prima casă de la Florica a fost construită de Ion C. Brătianu în 1858, pe partea de moşie ce i-a revenit după succesiunea tatălui său. Iniţial, Brătianu optase pentru moşia Tigveni, unde îşi petrecuse copilăria, dar – la cererea fratelui său mai mare, Teodor – a primit al treilea lot de moşii, ce cuprindea Florica, Mălureni, Galeşul – Brătieni, Lereşti şi Sîmbureşti.

Ion C. Brătianu (1821 – 1891) a vândut o parte din celelalte moşii, dar a cumpărat lângă Florica via Floreasca, vie care îl va preocupa până la moarte, îngrijind-o şi exploatând-o după cele mai moderne reţete. A fost mulţumit de opţiunea sa pentru Florica, în detrimentul Tigvenilor care îi evocau copilăria. „Ce m-aş fi făcut eu fără Florica? Aici mi-am găsit totdeauna sănătatea şi puterea trupească şi sufletească”, mărturisea Ion Brătianu în 1887.

Construirea casei de la Florica a început în 1858, după ce Ion C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, noua familie stabilindu-şi căminul la ţară. Dintr-o casă cu patru camere şi o pivniţă pentru vin, bătrânul Brătianu a construit un conac cu o frumoasă terasă deschisă la nivelul parterului. Terasa de la etaj este şi ea una superbă, de acolo putându-se vedea panorama oraşului Piteşti.

 

„Ce am făcut la Florica aş vrea să facem şi în statul român“

 

Cât timp a trăit “Vizirul” (Ion C. Brătianu) casa a menţinut acel stil sobru, impus de gusturile sale simple. Cu greu, spre sfârşitul vieţii, a fost convins de fiul său Ionel, inginer împătimit de construcţii, de necesitatea renovării casei. Aşa cum arată azi, întregul ansamblu de la Florica este rodul pasiunii de a construi a lui Ionel Brătianu „care a răsturnat aproape tot ce a rămas de la tatăl său şi care dintr-o căsuţă lângă vie a făcut o instalaţie confortabilă cu parc, fermă şi chiar cu un observator astronomic”. Stilul casei este neoromânesc, împletind frumos modernul cu tradiţionalul. Ionel Brătianu avea să răspundă unei interpelări în Parlament la 8 februarie 1909, astfel: „S-a schimbat casa de cum mi-a lăsat-o tatăl meu, după cum şi-a schimbat tatăl meu casa de cum i-o lăsase moşul meu. Moşul meu a lăsat o casă cu o pivniţă şi patru camere. Tatăl meu a mai adăugat opt camere. La rândul meu am mai adăugat şi eu şi sper ca şi generaţiile viitoare, pentru dragostea ce o au pentru Florica, vor mai adăuga şi ele ceva... Ceea ce am făcut la Florica aş vrea să facem şi în statul român”.

 

Mii de volume de o valoare uriaşă au fost arse de comunişti

 

În bibliotecă mai sunt puţine volume la ora actuală FOTO: Denis Grigorescu

 

Cât a trăit Ionel Brătianu, „nimeni nu s-a atins de stocurile de la Florica”; după 1927, din bibliotecă au fost mutate 5000 de volume în Biblioteca Fundaţiei “Ion I.C. Brătianu“; după 1948 biblioteca de la Florica a fost risipită şi distrusă, doar o parte infimă de cărţi fiind donată Academiei Române şi altor biblioteci.  Mii de volume au fost arse în parcul conacului timp de mai multe săptămâni. Pe lângă cărţi, biblioteca şi conacul  de la Florica mai deţineau o colecţie rară: fotografiile familiei Brătianu. „În afară de cărţi- îşi amintea Constantin Argetoianu- podoaba cea mai interesantă a casei de la Florica era nesfârşita colecţie de amintiri fotografice, instantanee din viaţa lui Brătianu  cel  bătrân, dar mai ales din a lui Ionel, încadrate- fie câte una, fie mai multe la un loc- şi agăţate pe toţi pereţii, în locurile pe care dulapurile cu cărţi mai lăsau disponibile, dar mai ales de-a lungul scărilor şi coridoarelor”.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările