VIDEO Aspretele, peştele contemporan cu ultimii dinozauri, identificat din nou în apele Vâlsanului

VIDEO Aspretele, peştele contemporan cu ultimii dinozauri, identificat din nou în apele Vâlsanului

Foto/video: Facebook Alex Găvan

Aspretele, peştele considerat o fosilă vie, veche de peste 65 de milioane de ani, a fost identificat din nou, săptămâna aceasta, în râul Vâlsan, într-un sat din zona montană a judeţului Argeş. Se întâmplă după o perioadă de îngrjorări ale ihtiologilor, în care peştele nu mai fusese văzut.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alpinistul român Alex Găvan este cel care a dat vestea pe Facebook. 
"Este legată (n.r. vestea) de fratele şi peştele nostru naţional, aspretele – Romanichthys valsanicola, specia de fosilă vie, veche de 65 de milioane de ani şi contemporană cu ultimii dinozauri care au umblat pe suprafaţa planetei. Cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume, aspretele se destăinuie oamenilor în primele imagini video după mulţi ani de incertitudine. A fost identificat în jurul orei 8, în zona satului Brădetu, de către colegii şi prietenii mei din echipa de salvare a aspretelui, ihtiologii Andrei Togor şi Marcus Drimbea (reprezentând partenerii noştri de la Asociaţia Aqua Crisus), aflaţi în cadrul unei sesiuni de pescuit ştiinţific ce analizează impactul amenajărilor hidrotehnice la nivelul ihtiofaunei pe valea Vâlsanului. Cu multă emoţie şi bucurie în suflet vă împartăşesc asta", a scris miercuri, pe pagina sa de Facobook, Alex Găvan.

Aspretele face parte din patrimoniul mondial

 
Evidenţiat pentru prima dată în studii în 1957, aspretele este considerat specie endemicã (poate fi întâlnit numai în această zonă şi nicăieri în altă parte în lume). Face parte din patrimoniul mondial şi este protejat de legi internaţionale. 
 
Pericolul dispariţiei sale a apărut nu din cauza pescuitului (este un peşte mic care nu prezintă interes deosebit  pentru pescari), ci din cauza poluării, amenajărilor hidroenergetice şi a intervenţiilor tot mai dese asupra habitatul său. Concret, variaţiile mari ale debitului râului, cauzate de hidrocentrala amenajată în zonă dar şi exploatările silvice haotice din zonă, au stresat specia şi au condus la scăderea numărului exemplarelor. 
 
Din anul 2004, când academicianul Petru Bănărescu evidenţia, pentru apele Vâlsanului, în jur de 200 de exemplare din această specie, numărul a scăzut îngrijorător, astfel că în ultimii ani a fost văzut foarte rar, apoi, deloc.

 


Campania de salvare “Aspretele trăieşte”

 
Alex Găvan este iniţiatorul campaniei de salvare “Aspretele Trăieşte”, campanie începută în 2019, în parteneriat cu Societatea Ecologică Aquaterra.
   
La începutul anului 2020, Alex Găvan şi Aquaterra au început şi redactarea “Planului de acţiune naţional pentru asprete”, ajuns în dezbatere publică la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, aflat acum în curs de aprobare intraministerială.
 
Între timp au fost identificate lucrări neautorizate în albia râului, tăieri ale vegetaţiei, furturi de agregate minerale şi exploatări silvice neconforme. Toate acestea pe lângă nerespectarea debitului de servitute la barajele Vâlsan si Dobroneagu, astfel că, în vara acestui an, Fundaţia Alex Găvan a început pregătirile în vederea scrierii unui proiect pentru accesarea de fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, Axa Prioritară 4.1.B., pentru implementarea planului de acţiune naţional pentru asprete prin reconstrucţie ecologică, reproducere dirijată şi acţiuni de repopulare.

 

Vă mai recomandăm şi:

Primii zimbri aduşi şi puşi în libertate în Munţii Făgăraş după mai bine de două secole

 

Cum a ajuns tehnologia într-o comunitate nevoiaşă din comuna în care s-au născut partizanii Toma şi Petre Arnăuţoiu: „Nu îmi vine să cred că am calculator”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările