Viaţa unui militar român după drama din Afganistan: „După 14 operaţii, scaun cu rotile, cârje, pot să mă sprijin în picior. Nu-l mai simt“

Viaţa unui militar român după drama din Afganistan: „După 14 operaţii, scaun cu rotile, cârje, pot să mă sprijin în picior. Nu-l mai simt“

Caporalul Valentin Ciolan  a luptat în cadrul primei misiuni NATO „Resolute Suppor

Caporalul Valentin Ciolan Uţă (30 de ani) a fost rănit în Afganistan, în 2015, în urma exploziei unei maşini-capcană, într-o misiune de menţinere a păcii în Kandahar. Acum vorbeşte despre misiunea de soldat într-un razboi care nu e al ţării lui, dar în care a ajuns din datorie.

Ştiri pe aceeaşi temă

 A luptat în cadrul primei misiuni NATO „Resolute Support“ în care a plecat ca militar al Batalionului 30 Vânători de Munte „Posada“ – Curtea de Argeş.
 
„Era datoria mea”
 
Avea 28 de ani, în 2015, când a ajuns în Kandahar. „Fusesem desemnat de unitatea noastră operaţională, împreună cu alţi colegi, să deschidem misiunea NATO «Resolute Support». Am fost primul batalion al acestei misiuni, una de patrulare, de cercetare, de aflare de informaţii, de menţinere a păcii. N-a fost o alegere grea, deşi toată lumea crede că pleci în Afganistan fiindcă te motivează partea financiară şi stai şi pui în balanţă câştigurile şi riscurile. Nu e aşa. Odată ce mă angajasem în armată şi respectam uniforma pe care o purtam zilnic, era nrmal să merg acolo, fiindcă unitatea trebuia să plece. Era datoria mea”, explică, pentru „Adevărul“, caporalul Valentin Ciolan Uţă.
   
"Schije şi bucăţi din maşină au zburat peste mine şi pe mine"
 
În Kandahar s-a acomodat repede, mai ales că, acasă, urmase o instruire în condiţii similare teatrului de operaţii din Afganistan, cu replici ale respectivelor puncte. Era, ca toţi cei care ajung în astfel de misiuni, familiarizat cu situaţia politico-militară a Afganistanului, factorii de risc la adresa mediului de securitate, procedurile standard de operare NATO, prevederile normelor de drept internaţional umanitar şi regulile de angajare specifice. Toate acestea însă nu te scutesc de pericole.
 
La doi ani de la incidentul care i-a schimbat viaţa îşi aminteşte foarte clar ziua în care a fost rănit.
 
„Ne-am trezit dimineaţa şi am plecat în patrulare. Ne-am oprit la un post de poliţie, pe autostrada A1, ca să aflăm nişte informaţii. Eu, fiind siguranţă-faţă, întotdeauna când coboram din maşină, eram primul. Primul din pluton. Adică îi asiguram pe ceilalţi, care mergeau după mine, oriunde trebuia să ajungem. Am oprit la postul acesta de poliţie. M-am dus la barieră. Pe autostradă, a trecut, în acel moment, o maşină care a explodat exact atunci. Practic, cel aflat de la volan s-a aruncat în aer cu tot cu vehicul. În momentul exploziei, m-am aruncat într-o parte... Schije şi bucăţi din maşină au zburat peste mine şi pe mine. Am fost conştient tot timpul. Am avut răni la faţă, la picioare, cel mai rău, la piciorul stâng. Alţi trei colegi de-ai mei au fost răniţi în acelaşi timp. În total, am fost patru. Eu şi încă un băiat, mai grav (în cazul nostru, ulterior, a fost necesar transferul în Germania), ceilalţi doi, mai uşor (au primit îngrijiri în Kandahar şi şi-au continuat, ulterior, misiunea), mai povesteşte militarul.
   Viaţa după Afganistan. Caporalul Invictus care a sfidat moartea:

"Au fost convinşi că voi rămâne paralizat"
 
Un pas. Atât l-a despărţit de moarte. Dar a învins-o. Mai întâi a fost operat în Kandahar, unde medicii au reuşit să-i scoată schijele de la nivelul feţei şi membrelor, după care a fost transferat în Germania, la Spitalul Militar din Landstuhl.
 
„Am avut 14 intervenţii. Practic am fost operat din trei în trei zile, timp de o lună şi jumătate. Apoi am început recuperarea. Nu m-am gândit niciodată că aş putea să mor. Am fost tot timpul optimist. Mai greu a fost de familia mea, părinţii mei, iubita mea (m-am căsătorit ulterior). Unitatea la care eram încadrat le-a dat vestea. Au fost foarte afectaţi. Când m-au văzut în scaunul cu rotile n-au crezut că voi mai ajunge să merg singur vreodată. Au fost convinşi că voi rămâne paralizat. Abia când m-au văzut în cârje s-au mai liniştit”, mai povesteşte caporalul Valentin Ciolan Uţă.
 
A luat-o practic de la capăt. El, fost sportiv de performaţă, campion la Judo, a exersat echilibrul în mers, cu un picior pe care îl ştia acolo, dar nu-l simţea.
   
„În aproape doi ani de recuperare, am învăţat să merg din nou. După 14 operaţii, scaun cu rotile, cârje, pot să mă sprijin în picior. Nu-l mai simt. Doar mă sprijin în el. Am o bucată de muşchi din pulpa superioară înlăturată. Mai mulţi nervii afectaţi, distruşi...”, mai spune militarul.
 
Gradul trei de invaliditate
 
N-a părăsit armată nici după ce a revenit acasă. Lucrează la Batalionul CBRN (apărate chimică) – Piteşti, într-un mediu cu totul altfel decât cel pentru care s-a pefecţionat cu eforturi uriaşe.
 
„Nu s-a mai pus niciodată problema să plec din nou. Nici nu mai am cum. Am gradul trei de invaliditate şi, din punct de vedere medical, sunt inapt pentru asta. Funcţia pe care lucrez e una de birou. Nu mai merg la instrucţie, iar partea asta fizică a antrenamentului îmi lipseşte cel mai mult acum, mai ales că am fost sportiv de performanţă. Mişcare însă mai fac. Încerc să menţin contactul cu sportul”, spune Valentin Ciolan Uţă.
 
Pentru efortul şi curajul său, caporalul Valentin Ciolan Uţă a primit medalia NATO "Non article 5" şi "Diploma de merit în slujba păcii clasa a treia".

Viaţa după Afganistan. Caporalul Invictus care a sfidat moartea:
 
A reprezentat România la Invictus
 
În 2017, când România a luat parte pentru prima dată la Jocurile Olimpice Invictus - Olimpiada militarilor răniţi în teatrele de operaţii, a făcut parte din lotul de soldaţi care au reprezentat ţara noastră la Toronto.
„La Invictus, am luat parte la powerlifting – ridicări de greutăţi. O chestie frumoasă, pentru că m-am întors cumva la ceea ce înseamnă sport, mişcare, competiţie. Sper să particip şi anul acesta, la Sydney. Aştept să se stabilească lotul”, mai spune Valentin. 
 
Valentin Ciolan Uţă are o familie frumoasă, este căsătorit, are o fetiţă în vârstă de un an şi îşi doreşte şi un băieţel. 

Viaţa după Afganistan. Caporalul Invictus care a sfidat moartea:
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările