Un român susţine că a demonstrat unde se află adevărata jumătate a distanţei dintre Ecuator şi Pol: nu este Paralela 45

Un român susţine că a demonstrat unde se află adevărata jumătate a distanţei dintre Ecuator şi Pol: nu este Paralela 45

Profesorul Alexandru Boroiu (stânga, în picioare) FOTO: C. STANCU

Profesorul universitar doctor Alexandru Boroiu, de la Universitatea Piteşti, a scris o lucrare de cercetare prin care spune că arată că Paralela 45 nu se află la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. Această teorie a fost avansată şi de alţi oameni de ştiinţă, dar bărbatul susţine că a găsit şi care este adevărata paralelă mijlocie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Afirmaţii precum cele din manualele de geografie, care arată că „jumătatea sudică a României este traversată de paralela 45, ce marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord“ sau cele care promovează obiective turistice, precum „Cascada Bigăr se află la jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi Ecuator, chiar pe Paralela 45 Nord“, sunt contrazise matematic de prof. univ. dr. ing. Alexandru Boroiu, de la Universitatea din Piteşti, autorul al lucrării „Paralela aflată la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol“.

„De mici creştem cu ideea că paralela 45 este exact la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol. Nici profesorii nu îşi dau seama să ne explice că nu este aşa şi rămânem cu această idee inoculată până murim. Nu este adevărat. În realitate, dat fiind că Pământul are formă ce nu este sferă, ci elipsoid de rotaţie, ne dăm seama că nu paralela 45 este la jumătate, ci această jumătate se găseşte undeva mai la nord“, explică, pentru „Adevărul“, prof. univ. dr. ing. Alexandru Boroiu.

Cercetarea sa a fost motivată de nevoia stopării perpetuării percepţiei greşite referitoare la paralela 45, spune bărbatul, şi a pornit de la întrebarea „care este paralela aflată cu adevărat la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol“?

„Ideea determinării paralelei care se află la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol a apărut cu ocazia calculelor realizate pentu determinarea centrului geografic al României, când am definit cât mai precis variaţia lungimii arcului de meridian cu latitudinea pentru elipsoidul Krasovsky 40 - elipsoid de referinţă pe care se bazează proiecţiile cartografice în ţara noastră. Calculele realizate se bazează pe relaţia simlificată pentru lungimea arcului de 1’ la diverse latitudini pentru elipsoidul Krasovsky: Larc1'(lat i) = 1852,3 ± cos(2lat i) [m], unde lat i reprezintă latitudinea corepunzatoare iteratiei i, şi s-a lucrat cu un pas cât mai fin pe meridian, de numai 36 secunde“, a precizat profesorul.

Pe baza acestor calcule, profesorul a arătat că jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord este cu exact 16 kilometri mai sus de Paralela 45. Dat fiind că în România se utilizează sistemul de proiecţie Stereo 70, bazat pe elipsoidul Krasovsky, concluzia care rezultă în urma calculelor sale este că paralela mijlocie obţinută pentru elipsoidul Krasovsky (45° 08’ 37,8’’ N) poate fi considerată drept paralelă mijlocie în ţara noastră.

„În SUA acest concept a creat un interes deosebit şi este semnalat prin monumente în mai multe puncte, dar este calculat pentru elipsoidul utilizat în SUA în anii ’30 (elipsoidul Hayford), fiind plasat la Nord de paralela 45°, cu 16,2 km. Valoarea este cunoscută şi pentru elipsoidul actual WGS 84 - World Geodetic System 1984, care este în curs de adoptare la nivel mondial (deoarece el constituie suport pentru sistemul de localizare GPS – Global Positioning System şi sistemul cartografic GoogleEarth, utilizate practic la nivel planetar): 45º08.65’ (adică 45º08’39.0”). În schimb, în România nu a fost abordat acest concept până acum, iar  calculele pe care le-am realizat sunt pentru cazul nostru (elipsoidul Krasovsky).  A rezultat o valoare de 16,0 km la Nord de paralela 45° (adică 45°08’37,8”)“, arată profesorul Alexandru Boroiu.

După stabilirea acestor coordonate, cu ajutorul programului GoogleEarth au fost identificate oraşele din România aflate exact la jumătate distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord (prin care trece paralela mijlocie 45° 08’ 37,8’’ N): Curtea de Argeş, Buzău şi Horezu.

 
Un cercetător român explică de ce jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol nu este Paralela 45. Care sunt oraşele aflate, de fapt, la mijlocul distanţei
 
Un cercetător român explică de ce jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol nu este Paralela 45. Care sunt oraşele aflate, de fapt, la mijlocul distanţei
Curtea de Argeş - punctul aflat exact  pe paralela mijlocie
 

„În municipiul Curtea de Argeş, paralela mijlocie secţionează chiar artera principală din oraş – Bulevardul Basarabilor, cu circa 150 m mai spre Nord de Biserica Domnească. De altfel, în judeţul Argeş, paralela mijlocie intersectează drumul European E 574 (drumul naţional DN 73) în satul Furnicoşi din comuna Stâlpeni, la Sud de Câmpulung Muscel. În municipiul Buzău paralela mijlocie trece prin faţa gării feroviare, practic chiar prin piaţeta din faţa gării, iar în oraşul Horezu, paralela mijlocie aproape urmează chiar strada principală, cu atelierele şi magazinele meşterilor olari“, precizează profesorul Alexandru Boroiu.

 
Un cercetător român explică de ce jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol nu este Paralela 45. Care sunt oraşele aflate, de fapt, la mijlocul distanţei
 
Un cercetător român explică de ce jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol nu este Paralela 45. Care sunt oraşele aflate, de fapt, la mijlocul distanţei
Horezu - punctul aflat exact  pe paralela mijlocie
 
În România, paralela mijlocie trece prin 9 judeţe

Calculele profesorului Al. Boroiu arată că paralela mijlocie trece în România prin judeţele Tulcea, Brăila, Buzău, Prahova, Damboviţa, Argeş, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin. Potrivit aceloraşi calcule, drumurile europene din România pe care paralela mijlocie le intersectează sunt: E 70, în apropierea pasului Domaşnea; E 79, la Sud de oraşul Bumbeşti-Jiu; E 81, la Nord de municipiul Râmnicu Vâlcea; E 574, la Sud de municipiul Câmpulung Muscel; E 60, la Nord de oraşul Câmpina; E 85, pe teritoriul municipiului Buzău; E 584, la Sud de municipiul Brăila; E 87, la Sud de municipiul Tulcea.

Cercetările realizate de profesorul Boroiu au fost publicate la Simpozionul Naţional „Fizică – trecut şi viitor“, organizat pe  5 mai 2017, de Colegiul Naţional Radu Negru din Făgăraş, şi la Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice „Tradiţii, personalităţi şi locuri istorice din Vâlcea“ – pe 27 mai 2017, organizată de Filiala Argeş a Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii din cadrul Academiei Române, la Horezu.

„A fost publicat acest rezultat pentru a-l face cunoscut posibililor beneficiari – cei care pot semnala în teren această indicaţie geografică insolită, fie pe marginea principalelor drumuri naţionale, fie în centrul unor localităţi mari, cum sunt municipiul Buzău, municipiul Curtea de Argeş şi oraşul Horezu, localităţi care îl pot promova. Utilitatea acestui concept, jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol, constă în posibilitatea de a fi valorificat, cu eforturi minime, ca brand turistic de localităţile importante prin care trece această paralelă. Primăria municipiului Horezu şi-a manifestat ferm interesul pentru a cultivă acest nou concept“, explică cercetătorul.

Ce spun alţi profesori

„Mi se pare un demers îndrăzneţ şi unul care încearcă să raţionalizeze un pic o problemă care nu a fost până acum abordată. Într-adevăr, sunt mai multe argumente ştiinţifice care plasează paralela 45 nu chiar la distanţe egale Ecuator-Pol, datorită unei forme elipsoidale a Pământului. Dânsul le-a prezentat foarte bine în lucrarea domniei sale. Nu ştiu cât impact va avea asupra manualelor, dar este o  informaţie utilă, ca orice abordare ştiinţifică ce încearcă să aducă la zi un demers ştiinţific. E utilă probabil pentru în multe alte direcţii şi în manuale, bineînţeles, dar nu cred că prima ţintă sunt manualele de liceu sau de şcoală generală. Are impact în cartografiere şi, implicit, în promovarea zonelor care sunt cu adevărat la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Pol“, a declarat, pentru „Adevărul“, Dumitru Chirleşan, rectorul Universităţii din Piteşti.

De altfel, colegii de la Universitatea din Piteşti spun că ştiu cât efort depune colegul lor când  face calcule de acest gen. „Domnul profesor Boroiu ne-a povestit, în consultările pe care le-am avut cu dânsul, despre Dealul Frumos, despre fostul şi actualul Centru Geografic al României şi despre calculele finalizate în 2010. A început pe hârtie milimetrică, apoi a aşteptat zile întregi pe calculator, ca suma punctelor pe verticală să coincidă cu suma de pe orizontală şi, împreună cu fiul său, au identificat în zona Făgăraşului, prin metoda barierelor, punctul de coordonate visat - 45°48’21,6″ N / 24°59’17,6” E. Mai târziu, cei de la Babeş-Bolyai, de la Facultatea de Geografie, au confirmat calculele domnului profesor. Eroarea a dăinuit atâta vreme, atât din datina locului cel vechi, cât şi din lipsa actualului sistem de cartografiere“, a declarat şi lectorul universitar doctor Gheorghe Nistor, din cadrul Universităţii Piteşti.

Alexandru Boroiu este profesor la Facultatea de Mecanică şi Tehnologie din cadrul Universităţii Piteşti, unde preda Geografia transporturilor, Fiabilitatea autovehiculelor, Managementul calităţii şi Transport Public FOTO: CRISTINA STANCU

Curtea de Argeş

Imagini din aceeasi galerie
  • Curtea de Argeş
  • Curtea de Arges - punctul aflat exact  pe paralela mijlocie
  • Buzău
  • Buzău - punctul aflat exact  pe paralela mijlocie
  • Horezu - 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările