Terenuri din Carpaţi, reîmpădurite cu 3 milioane de puieţi VIDEO

Anul trecut au fost plantaţi 375.000 de puieţi FOTO: Ionuţ Creţu

Din 2011 şi până în prezent, Fundaţia Conservation Carpathia a plantat aproape 3 milioane de puieţi pe 830 de hectare grav afectate de defrişări în munţii Făgăraş, Iezer-Păpuşa şi Leaota.

Numai anul trecut, Fundaţia Conservation Carpathia, cu partenerul Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia, a finalizat reîmpădurirea a 87 de hectare terenuri grav degradate în Munţii Făgăraş, totalizând un numar de 375.000 de puieţi de fag, paltin, brad si molid. Toate lucrările silvice s-au desfăşurat în condiţii foarte dificile, atât primăvara cât şi toamna, împreună cu aproximativ 200 de zilieri diferiţi, organizaţi în echipe mici, oameni angajaţi din satele învecinate.

În ultimii nouă ani, conservaţioniştii au umplut cu peste 2,9 milioane de puieţi golurile lăsate în munte de exploatările agresive făcute în urmă cu 10-15 ani, pe un total de circa 830 de hectare, în munţii Făgăraş, Iezer-Păpuşa şi Leaota.

Începând din 2019, din cauza volumului mare de muncă, cei de la Conservation Carpathia au recurs şi la externalizarea lucrărilor de reîmpădurire către un furnizor local din comuna argeşeană, creând astfel mai multe locuri de muncă în zona rurală învecinată.

Ce presupune reconstrucţia ecologică

Mihai Zotta, director conservare în cadrul FCC, ne-a explicat şi ce înseamnă reconstrucţia ecologică: „Cea mai vizibilă activitate şi cea mai populară este plantarea. Dar puţini oameni din afara sistemului cunosc eforturile depuse pentru a avea o nouă pădure. Înainte de replantare, se face o inventariere a parcelelor forestiere pentru a afla nivelul de regenerare existent şi pentru a înţelege compoziţia iniţială a speciilor, astfel încât măsurile să fie cel mai bine orientate către refacerea habitatelor originare. Lipsa speciilor cu importanţă pentru biodiversitate - cum ar fi frasinul, ulmul, paltinul, scoruşul sau tisa - a condus la o degradare a calităţii ecologice a pădurilor”.

10.000 de hectare din Făgăraş au fost afectate de defrişări FOTO: Ionuţ Creţu

Pentru a reface ecosistemului forestier iniţial, fundaţia, prin ocolul silvic propriu, creşte în cele nouă pepiniere şi două solarii speciile care lipsesc şi plantează puieţi fără valoare din punct de vedere comercial, dar foarte importanţi pentru biodiversitate. În funcţie de specie, pentru a obţine un puiet viabil, durează între 3 şi 5 ani, la care se adaugă, în medie, 5 ani de îngrijire în munte, a puieţilor plantaţi: monitorizare, recompletare, dacă s-au uscat, tăierea ierbii din jurul lor, pentru a nu fi sufocaţi de vegetaţia care are un ritm mai alert de creştere.

„Combaterea eroziunii solului este un pas foarte important în reconstrucţia ecologică: ploile torenţiale au spălat versanţii dezgoliţi, iar şanţurile pe care au fost târâţi buştenii s-au transformat în ravene şi de 3 metri adâncime. Noi umplem şanţurile cu resturi rămase din exploatările vechi şi, cu ajutorul unor excavatoare mici, umplem cu pământ şi refacem înclinaţia naturală a terenurilor, după care intervenim cu plantări, pentru fixare”, adaugă Mihai Zotta. 

Reprezentanţii Fundaţiei Conservation Carpathia consideră că realitatea tăierilor ilegale, chiar şi după 10-15 ani, este una dură. Cu cât tăierile rase au fost mai întinse şi la mai mare altitudine, cu atât forţa pădurii de a se reface, de a se regenera în mod natural a fost mai scăzută.

Dezastrele ecologice există şi se văd şi din satelit, şi în teren. Legislaţia silvică prevede obligativitatea proprietarilor de a planta, dacă pădurea nu se reface singură, în termen de maxim doi ani de la o tăiere. Dar în zonele unde tăierile au fost ilegale, rar s-a pus această problemă.

"De cele mai multe ori este socotit prejudiciul ce ţine strict de arborii tăiaţi, nu şi de daunele cauzate de efectele secundare, provocate de activităţi nesustenabile. În zona noastră de proiect am asistat cel mai des la eroziunea solului şi colmatarea apelor potabile, inundaţii agresive şi la restrângerea habitatului animalelor sălbatice", declară Mihai Zotta.

Ce zone au fost cel mai grav afectate de defrişări

Zonele cele mai grav afectate de exploatări silvice neconforme au fost pe Valea Dâmboviţei, în special în zona Richita - Tămaş şi în munţii Făgăraş, în special în zona Valea Vâlsanului, Dobroneagu, Valea Zârnei, Valea Lungă şi Groapele.

O parte din puieţi cu care Fundaţia Conservation Carpathia a făcut reîmpăduririle vin din surse proprii.

„Pepinierele sunt amenajate în munte şi simulează cât mai îndeaproape mediul în care puietul îşi va continua singur dezvoltarea, astfel încât să îi fie mai uşor. Nu folosim deloc agenţi chimici în creşterea puietului, din aceleaşi motive”, spune Mihai Zotta.

Anual se suplimentează necesarul din surse externe, pentru că nu se poate acoperi toata nevoia intern şi Fundaţia cumpără de la pepinierele din Argeş sau Dâmboviţa, astfel încât puieţii să fie deja aclimatizaţi zonei în care îi vom planta.

Conform lui Mihai Zotta, peste 10.000 de hectare sunt afectate de defrişări în Munţii Făgăraş. 

Pentru acest an, Fundaţia Conservation Carpathia are un obiectiv de minim 100 de hectare, adică minim 400.000 de puieţi, din care o suprafaţă de 20 de ha este externalizată către o firmă de lucrari silvice din Rucăr. Cu ajutorul finanţării de la Comisia Europeană şi a co-finantărilor prin Endangered Landscape Programme, în proiectul LIFE Carpathia s-au strâns resursele necesare pentru această activitate atât de importantă. Acestui demers s-au alăturat cu donaţii şi voluntari şi alte entităţi: ONG-uri de mediu, corporaţii sau chiar donatori individuali.

Mihai Zotta consideră că problema cea mai mare rămâne respectarea legislaţiei privind managementul pădurilor în România.

De exemplu, conform Codului Silvic, există un maxim de 3 hectare şi doar la molid, care pot fi tăiate ras (adică în totalitate). Proprietarul are obligativitatea legală să planteze, dacă în decurs de 2 ani, pe acea parcelă, gradul de regenerare naturală nu este unul bun - adică dacă nu există puieţi care să fi crescut ei singuri.

„Dacă o tăiere are în jur de 100 ha, faceţi dv socoteala căt este de legală, cum se vede din satelit, câte camioane au ieşit de acolo şi de ce nu s-au luat măsuri atunci”, precizează Mihai Zotta. FCC, în calitate de nou proprietar, are aceeaşi obligatie: dacă a cumpărat, în termen de 2 ani trebuie să reîmpădurească. 

Fundaţia Conservation Carpathia, înfiinţată în 2009, a avut iniţial ca prioritate protejarea pădurilor şi păşunilor alpine din zona estică a Munţilor Făgăraş. Din anul 2012, fundaţia a început să se implice activ şi în refacerea zonelor degradate. Din anul 2009 şi până la ora actuală, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine din sud-estul Munţilor Carpaţi, unde a iniţiat lucrări de reconstrucţie ecologică şi a stabilit măsuri de protecţie, atât pentru pădure, cât şi pentru animalele sălbatice.

Vă mai recomandăm şi:

S-a finalizat primul program de monitorizare a râşilor din Făgăraş

Cum a ajuns tehnologia într-o comunitate nevoiaşă din comuna în care s-au născut partizanii Toma şi Petre Arnăuţoiu: „Nu îmi vine să cred că am calculator”