Statul vrea să închidă singura asociaţie autorizată pentru recuperarea şi protecţia fetelor care cad pradă sclaviei sexuale
0
Deşi Departamentul de stat al SUA consemnează în Raportul privind traficul de persoane 2020 că Guvernul României nu îndeplineşte standardele minime în ceea ce priveşte eliminarea traficului de persoane, autorităţile din Argeş vor să închidă centrul Ianei Matei, cea care a salvat până acum 600 de minore din mâinile traficanţilor de persoane. Centrul funcţionează din 1999, iar Iana Matei a fost premiată de Departamentul de Stat şi Camera Lorzilor.
Iana Matei este coordonatoarea Reaching Out, singura asociaţie autorizată în România să se ocupe de recuperarea şi protecţia victimelor adolescente ale sclaviei sexuale.
Iana Matei a fost declarată în 2006 „Eroul anului” chiar de către Departamentul de Stat al SUA pentru lupta ei constantă împotriva traficului de fiinţe umane, fiind recompensată în 2007 cu „Premiul pentru Abolirea Sclaviei” decernat de Camera Lorzilor din Marea Britanie. În 2010 a fost desemnată “Europeanul anului” de către Reader’s Digest, pentru salvarea a sute de minore de la prostituţie forţată.
Iana a salvat din 1999, de când a creat centrul pe care îl conduce în Argeş, fete trecute prin traume inimaginabile.
România, la nivelul ţărilor din lumea a treia privind protecţia victimelor
Conform raportului Departamentului de Stat dat publicităţii pe 25 iunie, România rămâne o sursă principală pentru traficul în scopuri sexuale sau prin muncă în Europa, iar copiii reprezintă aproape 50% dintre victimele identificate.
România rămâne pe lista de supraveghere de nivel 2 pentru al doilea an consecutiv, ceea ce înseamnă că guvernul nu şi-a intensificat suficient eforturile de combatere a traficului de persoane. În total, sunt 45 de ţări pe această listă a ţărilor cu probleme, iar România, Bosnia şi Irlanda sunt singurele ţări europene, figurând pe listă alături de ţări precum Cambodgia, Sri Lanka, Ciad sau Congo.
Practic, România e cumva în divizia a 3-a privind problemele cu traficul de persoane, fiind depăşită de 123 de ţări de pe glob, ce au luat măsuri mai bune pentru lupta împotriva traficului de persoane.
În România au fost identificate anul trecut 698 victime ale traficului de persoane, dintre care 327 sunt minori. Şi asrta în condiţiile în care în 2019, în Europa au fost identificate 3.736 victime ale traficanţilor de persoane. Practic, aproape 20% dintre victimele din Europa sunt din România.
De ce e România în ”lumea a treia” privind traficul de persoane? „Pentru că nu e voinţă politică. Nu avem standarde pe trafic de minori. Nu poţi avea ONG-uri care să asigure asistenţa victimelor dacă nu ai nişte standarde pentru ca aceste organizaţii să poată fi autorizate. Eu sunt autorizată pe asistenţa copiilor din dificultate, pentru că eu consider că victimele preponderente ale traficului de persoane sunt copiii în dificultate.
Inspectoarea de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Argeş m-a anunţat săptămâna trecută că îmi suspendă licenţa pentru că nu am grup-ţintă şi vor să îmi închidă centrul unde sunt reabilitate de 21 de ani victimele traficului de fiinţe umane...
Dacă în momentul acesta, în care apare raportul Departamentul de Stat american, un inspector de la nivel local vrea să îmi închidă centrul... Eu am trimis toate actele necesare, pentru că la fiecare trei ani trebuie să trecem prin procesul de relicenţiere. Actele depuse sunt corecte”, arată Iana Matei.
10 minore care au fost traficate sunt acum în centru FOTO: Ştefan Matei
”Sunt 590 de victime care au trecut prin centrul nostru până acum şi am înaintat încet din cauza minorilor care vin la noi la vârste de 13-14 ani. Am avut cazuri de reintegrare în familie pe care le pot număra pe degetele de la o mână pentru că în general copiii ăştia vin din centre de plasament sau din familii dezorganizate, de multe ori chiar familiile fiind implicate direct sau indirect în traficul de persoane. Şi nu ai cum să faci o integrare. Şi trebuie să ţii acel copil până face 18 ani, să îi găseşti o calificare”, adaugă Iana Matei.
Numărul minorilor traficaţi a început să crească în România din 2007. Acum, în centrul condus de Iana Matei, media victimelor care beneficiază de protecţie şi reabilitare este de 13 ani. ”A fost şi o fată recrutată la 11 ani, o alta vândută la 9 ani. Se merge din ce în ce mai jos ca vârstă. Minorele care în 2007 erau exploatate sexual în apartamentele din România în timp ce autorităţile nu făceau nimic au împlinit 18 ani şi au fost mutate de peşte în Occident”, spune Iana Matei.
Sute de mii de euro de la Elveţia şi Germania, zero lei de la România
Ameninţările la adresa Ianei Matei nu lipsesc: ”Cei mai deştepţi nu acţionează direct, ci prin interpuşi, vor să îmi închidă centrul. Un exemplu: licenţa mea a fost suspendată de cei de la AJPIS Argeş. Voi face o acţiune în instanţă legată de acest abuz. Asta e România, dar eu sunt călită”.
Iana Matei nu a primit vreun leu de la autorităţile din România pentru centrul pe care îl conduce, deşi costurile sunt foarte mari, 120.000 de euro în medie în fiecare an. Finanţarea vine numai din afară. Cei mai mulţi bani vin din proiecte europene. Guvernele Elveţiei şi Germaniei, ca şi OSCE au finanţat centrul condus de Iana Matei în Argeş. ”Guvernul Elveţiei ne-a finanţat doi ani, inclusiv pentru activităţi de dezvoltare personală ale tinerelor din centru. În ultimii patru ani, am fost finanţaţi de fundaţia Velux cu 1,12 milioane euro. Sunt bani pe care eu i-am adus în ţară, din care eu am plătit taxe şi impozite, pentru ca apoi să îmi dea la gioale Guvernul României, iar AJPIS Argeş să vrea să îmi închidă centrul”, spune Iana Matei. Din banii de la fundaţia Velux a fost dezvoltat un business social, o fermă de lavandă, unde fetele învaţă să facă ulei de lavandă, săpun, bucheţele.
Licenţiată în Psihologie în Australia
Iana Matei s-a născut în Orăştie, dar a crescut în Piteşti. Iana Matei a plecat din România direct din Piaţa Universităţii. A trecut ilegal frontiera în Serbia, noaptea, doar cu ce avea pe ea, o pereche de jeanşi, o cămaşă şi un hanorac, a stat 15 zile la închisoare, în Zrenjanin, a lucrat apoi ca translator într-un lagăr din Belgrad, a luat azilul politic, şi-a recuperat fiul, cu ajutorul unor prieteni din Banat şi a 100 de dolari, şi, în cele din urmă, a ajuns în Australia. Pentru că avea nevoie de serviciu, dar nimeni nu-i putea asigura o recomandare, Iana a hotărât să se înscrie din nou la şcoală.
A terminat Psihologia la Universitatea de Tehnologie Curtin, Perth, Australia, şi a început să lucreze cu copiii străzii. S-a întors acasă la sfârşitul anilor 1990. Fiul ei, Ştefan, a terminat şcoala la Antipozi şi s-a întors şi el acasă, la Piteşti.
În urmă cu 12 ani, Iana Matei a înfiat două fetiţe, gemene, părăsite în maternitate de mama lor minoră, şi ea o victimă exploatată sexual. În 1998 a plecat în concediu prin Europa şi a rămas două săptămâni în România. Un an mai târziu a hotărât să se întoarcă acasă, creând Reaching Out.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
