Singurul oraş din România care are zeci de cruci din piatră pe străzi. Care este povestea lor

În Câmpulung sunt 37 de cruci votive FOTO: Ziarullumina.ro

Oraşul Câmpulung Muscel este un caz singular în România. Pe străzile acestui oraş, de mai bine de patru secole, 37 de cruci votive impresionante, cioplite în piatră de Albeşti, ridicate în răscruci, mărturisesc şi astăzi despre om, drum şi credinţă.

Cele 37 de monumente fac din fosta capitală a Tării Româneşti, un caz singular în România. Realizate din calcar numulitic de Albeşti, folosit încă din antichitate de către meşterii pietrari, crucile votive au fost ridicate între 1576 şi 1868 în vechile cartiere ale oraşului, la răscrucea unor drumuri importante, iar locuitorii Câmpulungului se-nchină şi acum cu evlavie când trec pe lângă ele.

Dacă treci prin Câmpulung, aflat la 160 de kilometri de Bucureşti, nu poţi să nu remarci crucile mari de piatră, cu motive ancestrale, ce străjuiesc cam toate intesecţiile oraşului, monumente care completează parcă, întregindu-l, aerul istoric al bătrânei urbe. Fosta capitală a Tării Româneşti este singurul oraş din România pe ale carui străzi au fost ridicate şi înca se păstrează 37 de cruci votive din piatră la care, de mai bine de 400 de ani, oamenii se închină şi-n care-şi pun speranţele .

“La început au existat 39 de cruci, dar sau păstrat doar 37, două dintre ele fiind distruse din secoluul al XIX-lea. Dintre cele rămase, cam jumătate sunt în stare bună de conservare, putând fi văzute în cartierele Câmpulungului,  celelalte aflându-se în jurul bisericilor sau pe proprietatea privată a unor localnici”, precizează istoricul Laurenţiu Ionescu.

Prima cruce a fost înălţată în 1576

Punct de vamă între Ţara Românească şi Transilvania, Câmpulungul s-a găsit, de secole, pe unul din principalele drumuri comerciale ce legau Europa de Grecia şi Imperiul Otoman. Zeci de străduţe porneau din acest drum spre localităţile vecine orăşului. În aceste răscruci de drumuri au început să fie înălţate, prin 1576, cruci mari de piatră, pentru ca trecătorii să nu se abată de la drumul cel bun.

Crucea Jurământului este cel mai important asfel de monument din Câmpulungul Medieval. Originalul, datând din 1674, se află încastrat în zidul casei arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet, pe bulevardul Negru Vodă, la numărul 102. Copia acesteia, la fel de valoroasă, a fost ridicată în Piaţa Centrală, la 1790, de Nicolae Rucăreanu, jude în acea perioadă.

Cele două Cruci ale Jurământului sunt importante şi prin faptul că, în acele vremuri,  şi după, conducătorii oraşului medieval, juzii, după ce erau aleşi şi consimţiţi prin procesiuni religioase la Mânăstirea  Negru Vodă, veneau la Crucea Jurământului, în faţa alegătorilor, pentru a jura că vor respecta legile, că vor conduce oraşul corect şi că vor lupta pentru respectarea şi aplicarea privilegiilor  pe care le aveau locuitorii, din partea domniei. Câmpulungul, oraş domnesc, fiind o localitate de munte, cu posibilităţi agricole limitate, era scutit de către domitor de o derie întreagă de dări (dările pentru  grîu, pentru râmâtori, pentru vin, etc.) Toate aceste privilegii, bătute în piatră pe Crucea Jurământului, confereau oraşului statul de localitate cu autoadministrare, similar oraşelor apusene independente.

Crucile, inscripţionate în slavonă şi chirilică

O parte din celelalte 37 de monumente sunt cruci de pârgari (un fel de deputaţi de cartiere), iar restul sunt cruci ridicate în principalele intersecţii cu prilejul anumitor sărbători religioase, de personalităţi ale momentului.

Textul de pe aceste cruci votive, inscripţionat în slavonă şi în chirilică este rânduit în trei părţi: prima este o invocare a Sfintei Treimi, în a doua se pomenesc timpul şi sărbătoarea când au fost ridicate, respectiv Naşterea Domnului, iar în a treia sunt enumerate privilegiile de scutire ale câmpulungenilor, de care se bucurau încă de la întemeierea Ţării Româneşti, privilegii pe care domnitorii le înnoiau periodic sau la începutul altei domnii.