Se spune că ce îţi controleaza gândurile îţi controlează viaţa. Cât este de adevărat şi cum îţi poţi redirecţiona mintea

Atâta vreme cât ne gândim că ceva nu va funcţiona cum trebuie, mintea noastră va fi focusată  pe această idee, iar subconştientul nostru va lucra în direcţia materializării acestor gânduri. Este explicaţia simplă pentru care viaţa noastră ajunge să fie sabotată de propriile noastre gânduri. Vestea bună este că noi înşine putem redirecţiona mecanismul către un proces mental productiv.

„Gândurile determină modul în care persoana îşi trăieşte viaţa indiferent dacă aceasta consideră că a atins succesul sau şi-l doreşte. Orice gând care consumă mintea va controla, conştient sau nu, felul în care persoana alege să se manifeste sau să perceapă realitatea. Subconştientul lucrează să se întâmple ceea ce persoana crede că se va întâmpla, chiar dacă aşteptările sunt pozitive sau negative”, explică, pentru Adevărul, psihpterapeutul Erna Constantin, specialist în Psihologie integrativă şi Psihologia resurselor umane.

„În final, va obţine confirmarea a ceea ce a gândit”

Cu cât ne gândim mai mult că nu vom reuşi într-un demers sau altul, cu atât mai mult mărim riscul ca acest lucru să se întâmple. “De exemplu, dacă o persoană crede şi se gândeşte în permanenţă că ceva nu va merge sau nu va funcţiona aşa cum şi-ar dori, iar mintea va fi focusată în permanenţă pe acest aspect, atunci va acţiona şi va percepe elementele din cadru în acord cu propriile gânduri iar în final, va obţine confirmarea a ceea ce a gândit. Va fi orientată mai mult pe aspectele negative, chiar dacă cele pozitive vor fi, de asemenea, în cadru. Când ceva consumă mintea, este dificil pentru individ să nu se lase influenţat şi atunci acest fapt va prelua controlul asupra fiecărui aspect al vieţii lui”, mai spune specialistul.

Cum se pot schimba modelele de gândire negativă

 Pe scurt, viaţa noastră va fi influenţată negativ dacă mintea este controlată de teamă, gânduri negre şi scenarii sumbre. Totuşi, asta nu însemnă că reversul medaliei e universal valabil. Deşi de preferat, un optimism exagerat, neancorat în realitate, nu ne va face, automat, viaţa roz.

„Sunt persoane care se autosabotează fără măcar să îşi dea seama, pentru că se consumă gânduri negative, repetitive. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul gândurilor pozitive duse la extremă, ceea ce obstrucţionează atenţia de la realitate.Modelele de gândire negativă se pot schimba numai dacă persoana este dispusă să renunţe la acestea şi să acţioneze în acest sens, prin redirecţionarea gândurilor într-un mod adaptativ. Recunoscând acest lucru, persoana va începe să ia în vedere acele părţi ale minţii care nu îi sunt de ajutor”, spune psihoterapeul.

Explicaţia se găseşte chiar în funcţiile creierului. Specialistul  arată cum funcţionează mecanismul care face ca gândurile să ne controleze viaţa.
 
„Una dintre atribuţiile creierului este de a menţine persoana în viaţă şi atunci tinde să opereze în cel mai adecvat mod de supravieţuire, cel în care persoana crede. De exemplu, pentru o persoana anxioasă, gândurile negative pot fi un mijloc prin care aceasta se apără să nu fie afectată de cei din jur, deşi modul ales ajunge să o consume psihic. În timp ce acest lucru este imperativ în abordarea situaţiilor ameninţătoare de viaţă, această abordare s-ar putea să nu ajute prea mult în societate sau în relaţiile cu ceilalţi. Pe scurt, gândurile vor rula într-un mod mai puţin optim, ceea ce determină experimentarea următoarelor situaţii: anxietate, neîncredere în sine, perfecţionism, procrastinare, stres, supra-analiză, lipsa motivaţiei pentru lucru, insomnie, lipsa poftei de mâncare sau mâncat în exces, consum de alcool ş.a.m.d.”, arată cunoscutul psihoterapeut.

Cum ne îndreptăm atenţia către activitatea mentală productivă

Vestea bună este că, folosind acest mecanism, putem să preluăm controlul, astfel încât să ajungem la ceea ce ne dorim cu adevărat. „Ceea ce se poate face în acest caz este activarea minţii pentru a lucra în favoarea persoanei şi nu împotriva ei. Un prim pas ar fi decriptarea mesajelor pe care creierul le transmite şi identificarea gândurilor care nu ajută, a dorinţelor şi a impulsurilor. Apoi, este necesară schimbarea percepţiei referitoare la importanţa gândurilor care sabotează. Îndreptarea atenţiei către activitatea sau procesul mental productiv este de asemenea, o strategie şi apoi reevaluarea gândurilor iraţionale sau neadevărate şi investirea energiei în gândurile cu adevărat valoroase”, încheie psihoterapeutul Erna Constantin.