Român, consilier dezvoltare personală în Marea Britanie: „Este cel mai bun moment să ne reinventăm“

Român, consilier dezvoltare personală în Marea Britanie: „Este cel mai bun moment să ne reinventăm“

Foto: Facebook Ionuţ Neacşu

Pandemia de COVID-19 a afectat întreaga populaţie a Globului, însă a creat şi anumite oportunităţi de redescoperire şi de redefinire a valorilor personale şi colective - consideră Ionuţ Neacşu (41 de ani), specialist în dezvoltare personală din Argeş, desemnat Asistentul Social al anului 2014 în România, care din 2015 lucrează în Marea Britanie.

Ionuţ Neacşu spune că pandemia i-a afectat cel mai mult pe cei care erau deja în grupurile vulnerabile, însă acesta ar fi un moment oportun pentru ca fiecare să-şi revizuiască setul de valori şi comportamentul. Asistentul social subliniază că este important să ne păstrăm optimismul, însă consideră şi că e esenţial să facem o radiografie a comportamentului nostru de până acum. De asemenea, el oferă şi câteva sfaturi pentru a depăşi mai uşor perioada de izolare socială impusă de criza sanitară. 
 
Ionuţ Neacşu a fost inspector şi şef al Biroului Asistenţă Socială Stradală de la DGASPC Argeş. A lucrat şi în cadrul unor ONG-uri pe proiecte structurale cu finanţare europeană şi în programe de dezvoltare personală pentru persoane vulnerabile şi pentru studenţi.
 
În 2014 a fost desemnat Asistentul social al anului în cadrul Galei Excelenţei în Asistenţă Socială, fiind implicat în problemele persoanelor fără adăpost şi în promovarea conceptului de Housing First (prioritizarea adăpostului).
 
În 2015 s-a mutat în Marea Britanie, unde a continuat să muncească în domeniu, activând cinci ani la Autoritatea Buckinghamshire. În prezent, este qualified social worker în cadrul Departamentului „Copii în Dificultate“, al Autorităţii Locale Milton Keynes din Marea Britanie. 
 

Pandemia, devastatoare

 
„Weekend Adevărul“: Sunteţi consilier în dezvoltare personală şi asistent social, aşa că lucraţi cu oameni care au nevoie de ajutor. A crescut numărul lor în timpul pandemiei?
 
Ionuţ Neacşu: Acolo unde gradul de vulnerabilitate era deja crescut, situaţiile au avut un revers şi reculul a fost devastator, din nefericire, în prea multe cazuri. Consultaţiile de mental health (n.r. sănătate mintală / tulburări psihologice) s-au mutat, de asemenea, în online, contactul direct cu clientul s-a întrerupt şi asta a determinat o escaladare a cazurilor de tulburări de depresie şi anxietate, care au condus, în multe cazuri, la abuz de substanţe interzise, la violenţă domestică sau chiar la sinucideri.
 
- Cum au fost afectate aceste persoane de restricţiile impuse pentru combaterea pandemiei de COVID-19?
 
În calitate de asistent social, prin definiţie, lucrez cu grupuri deja vulnerabile, copii expuşi riscurilor de orice natură, abuzului şi neglijenţei, părinţi cu comportament toxic, probleme severe de depresie, anxietate sau violenţă domestică. Măsurile de reducere a răspândirii virusului prin închiderea ţării şi autoizolarea la domiciliu au dus la multă agitaţie şi stres, mai degrabă ca urmare a faptului că iluzia, bula de încredere personală a fiecăruia, s-a spart şi am fost puşi faţă în faţă cu propriile temeri şi frustrări. Vizitele la domiciliul clienţilor au fost reduse şi s-au făcut doar pentru cazurile care reprezintă un grad de risc major. În toate celelalte cazuri, copiii şi familia au fost contactaţi prin apel video; şi întâlnirile cu profesioniştii s-au mutat în mediul online.
 
„Trăim vremuri istorice pentru regândirea
valorilor umanităţii“
Ionuţ Neacşu. Foto: Facebook 
 

Ce am putea câştiga din pandemie

 
- Ce consecinţe a avut izolarea în rândul persoanelor vulnerabile?
 
Deşi Guvernul a oferit oportunitatea copiilor vulnerabili de a continua să vină la şcoală, asta a făcut să se dea o aparenţă de normalitate, însă în tabloul de ansamblu grupurile vulnerabile afectate, în afara celor loviţi direct de consecinţele bolii, au fost cele pentru care izolarea a produs efecte devastatoare în planul integrităţii mentale şi emoţionale. Legea a doua a termodinamicii spune că orice sistem închis sau izolat va conduce la o creştere a entropiei. Sistemul nu poate reveni niciodată complet la aceeaşi stare în care se afla înainte, îndreptându-se încet, dar sigur, către autodistrugere.
 
- S-a tot spus că după această criză planetară provocată de pandemie, lumea nu va mai fi niciodată ca înainte. Cum e situaţia la nivel individual?
 
Izolarea noastră în spaţii închise şi separarea de umanitate au reprezentat preţul plătit pentru a câştiga timp în lupta cu virusul, însă ne-a expus pe noi ca fiind incapabili cu adevărat să înţelegem noţiunile de boală, de sănătate, de armonie cu natura şi cu noi înşine. Din acest punct de vedere, am realizat că noi înşine, în goana după aparenta bunăstare, am distrus ecosisteme, am otrăvit ape, am umplut de pesticide şi chimicale planeta.

Aceste lucruri ar trebui să ne pună pe gânduri. Oricât de optimist aş fi legat de cum se va termina această pandemie, ştiu că lumea nu va mai fi niciodată la fel. Da, trăim vremuri istorice şi de referinţă pentru regândirea valorilor umanităţii. Stări excepţionale precum aceasta sunt menite să scoată din noi ceea ce suntem cu adevărat, dincolo de măştile pe care ni le punem pe faţă zi de zi în societate.
 
- Cu alte cuvinte, ne putem ajuta pe noi înşine după această perioadă nefastă.
 
Da! Binecuvântarea acestui moment vine cu o temă de reflecţie majoră: „Cum ne raportăm cu adevărat la natură, la noi înşine, la consumul exagerat?“. În prezent, ne raportăm la sistemul de sănătate ca fiind cel care ne serveşte interesele de natură medicală, însă cu adevărat acesta nu este un sistem canalizat pe sănătate, ci mai degrabă pe managementul bolii. Un medic este expert în patologie şi farmacologie, nu în sănătate şi bunăstare. Repoziţionarea noastră faţă de propriile valori şi credinţe ar fi marele câştig al acestei pandemii.
 
- Aşadar, putem să câştigăm ceva din aceste vremuri tulburi, atât în interes individual, cât şi
colectiv?
 
Acesta este cel mai bun prilej să dăm „masca“ jos şi să ne redefinim cine suntem, care ne sunt valorile şi care este noua viaţă pe care dorim să o construim odată ce lucrurile vor reintra într-o nouă normalitate. Asta este şansa de a transforma drama unei situaţii de criză la nivel planetar într-o binecuvântare care presupune spargerea bulei interioare făcându-ne să renaştem, să ne redescoperim şi să ne reinventăm: să fim mai buni faţă de mediu, faţă de cei mai puţini favorizaţi, faţă de noi înşine.

Am putea lăsa în urmă imaginea acelui om care se comportă el însuşi precum un virus faţă de tot ce e vulnerabil în jur, devenind parte a soluţiei la marile probleme cu care se confruntă umanitatea. Şi acesta va fi, cu adevărat, marele câştig în urma unei pandemii care va rămâne consemnată ca o restartare a sistemului de sănătate al începutului de secol XXI.
 
„Trăim vremuri istorice pentru regândirea
valorilor umanităţii“
Foto: Facebook Ionuţ Neacşu 
   
 

„Virusul ne pune faţă în faţă cu cele mai adânci stări interioare“

 
- Anul trecut, când a apărut SARS-CoV-2, care credeţi că era relaţia omului cu mediul înconjurător?
 
Ne-am pus vreodată întrebarea câte specii au dispărut de pe suprafaţa Pământului pentru că omul, fiinţa supremă, are nevoie de o viaţă mai bună? În anul 2019, un raport al Naţiunilor Unite menţiona că peste un milion de specii sunt la risc de dispariţie definitivă dacă oamenii vor continua să fie la fel de iresponsabili în relaţia cu natura, cu resursele şi cu ecosistemele naturale.

Fără riscul de a greşi, putem afirma că intervenţia omului este precum a unui virus pentru orice altă specie care a dispărut sau e pe cale de dispariţie. Şi principalele arme folosite în lupta noastră sunt cele de unică folosinţă: scutecele pentru copii se descompun în aproximativ 450 de ani, sticlele de plastic – în aproape 500 de ani, ca să dau doar două exemple. Relaţiile interumane încep şi ele să fie de unică folosinţă şi asta se vede uşor privind rata divorţurilor şi a copiilor care cresc în familii monoparentale.

La începutul anului trecut, umanitatea atingea un punct al evoluţiei care ne făcea indezirabili faţă de natură, faţă de toate celelalte specii asupra cărora avem un control absolut, faţă de resursele naturale ale planetei, faţă de noi înşine, luând în calcul doar consumul de substanţe interzise în rândul tinerilor sau fenomenele cu caracter antisocial.
 
Nu s-a uscat cerneala bine în presă legat de cazurile de bullying şi violenţă extremă între copii, fapt ce trădează lipsa de interes total a părinţilor sau a specialiştilor faţă de nevoile reale ale acestora.
 
- Altfel spus, n-am ştiut să apreciem existenţa tihnită dată de lipsa unui pericol atât de mare precum noul coronavirus? Ce ne-a adus, de fapt, anul 2020?
 
Anul de referinţă 2020 a adus în prim-plan noul şi cel mai „mare“ duşman al umanităţii: COVID-19. Până atunci, am crezut că trăim într-o lume a bunăstării şi abundenţei. Ei bine, a fost necesar impactul cu apariţia intempestivă a virusului, ca lovitura unui asteroid, să aflăm că trăim într-o lume care nu ştie, cu adevărat, nimic despre sănătate şi bunăstare. O lume care a uitat să privească spre ea însăşi. Eu iau orice experienţă ca fiind revelatoare, iar confruntarea cu acest virus nu este o excepţie.
 
- De ce revelatoare?
 
Fiindcă scoate la suprafaţă ceea ce este disfuncţional pe planetă, la nivel macro sau la un cu totul alt nivel de granulaţie, în noi, în relaţia cu noi înşine. Acesta este „darul“ virusului, că ne pune faţă în faţă cu cele mai adânci stări interioare, care, din acest moment, nu mai pot fi ţinute ascunse. Şi în Marea Britanie, unde locuiesc de aproape şase ani, lumea s-a polarizat rapid după lansarea măsurilor dure din primul lockdown. Aici, deşi la nivel declarativ oamenii şi-au exprimat opinii pro şi mai ales contra, regulile şi politicile impuse de guvern au fost respectate, oraşele s-au pustiit peste noapte, oamenii au lucrat de acasă acolo unde a fost posibil, vizitele au fost limitate sau reduse la minimum, la fel şi ieşirile în spaţiul public.

Guvernul britanic a oferit însă compensaţii financiare multor societăţi care şi-au închis porţile, un număr semnificativ de oameni au intrat în concedii plătite reprezentând aproximativ 80% din salariu. În tot acest timp, mesajul a rămas acelaşi pe durata totală a şapte luni de lockdown, desfăşurat în trei etape diferite: „Stay home, Save lives, Save NHS!“ (n.r. – „Staţi acasă, salvaţi vieţi, salvaţi Serviciul Naţional de Sănătate!“). În ce măsură aceste măsuri au condus la scăderea numărului de infectări şi a presiunii puse pe sistemul intraspitalicesc vom afla curând, însă efectele indirecte care au lovit în categoriile cele mai vulnerabile sunt greu de cuantificat. 
 
 
Sfaturi utile pentru a depăşi mai uşor dificultăţile izolării
 
Izolarea şi carantina pot fi factori de stres pentru multe persoane. Starea mentală a fiecăruia a fost afectată în ultimul an, aşa că Ionuţ Neacşu oferă câteva recomandări, pe care le spune şi clienţilor săi şi care şi-au dovedit eficacitatea:
 
- Rămâneţi concentraţi în momentul prezent. În timpul unei zile dificile, e de preferat să nu vă gândiţi prea departe în viitor, deoarece acest lucru va crea o presiune şi mai mare asupra psihicului şi poate fi copleşitor. În schimb, mutaţi-vă atenţia de fiecare dată pe următorul pas. Faceţi fiecare lucru pe rând, tratându-l cu răbdare şi atenţie.
 
- Păstraţi o rutină şi stabiliţi-vă câteva obiective specifice. Acestea nu trebuie să fie obiective uriaşe, cum ar fi scrierea unui roman sau învăţarea unei alte limbi, dar dacă doriţi să faceţi aceste lucruri, ele pot fi realizabile, având în vedere că aveţi timp pentru asta şi sunt mai puţine lucrurile care vă distrag atenţia. Totuşi, alte mici obiective realizabile pot fi pregătirea unei mese frumoase, curăţarea garderobei sau vizionarea filmului pe care vă doriţi să-l vedeţi de foarte mult timp.
 
- Exprimaţi-vă cât mai liber. Acesta ar putea fi un moment bun pentru a vă conecta cu voi la un nivel mai profund. Poate doriţi să încercaţi să vă scrieţi gândurile într-un jurnal sau aţi putea încerca să vă exprimaţi prin artă, pictură sau muzică. Puteţi reînvia hobby-urile vechi sau explora orice hobby-uri noi pe care doriţi să le încercaţi!
 
- Profitaţi la maximum de apelurile video cu familia şi prietenii. Încercaţi să reformulaţi distanţarea socială ca distanţă fizică – deşi nu puteţi fi împreună în persoană, puteţi socializa în alte moduri virtuale.
 
- Când sunteţi în aer liber, profitaţi de oportunităţile de contact, cum ar fi să salutaţi poştaşul sau persoana care livrează mâncare la pachet (menţinând distanţa) sau să discutaţi cu un vecin.
 
- Faceţi exerciţii zilnic şi petreceţi timp în natură. Aveţi voie să vă părăsiţi casa pentru a face mişcare zilnică. Astfel, luaţi aer proaspăt şi faceţi o schimbare de mediu. Este, de asemenea, o şansă de a vedea alţi oameni plimbându-şi câinele sau făcând exerciţii. Poate fi de ajutor să vedeţi fizic alte persoane care îşi desfăşoară ziua la fel ca voi.
 
- Practicaţi acceptarea! În prezent există multe lucruri care depăşesc controlul nostru, şi acest aspect poate fi dificil de acceptat. Dar dacă renunţaţi la ceea ce nu puteţi controla şi veţi practica acceptarea şi compasiunea de sine, asta vă poate ajuta să eliberaţi energie şi spaţiu în mintea voastră. Mulţi oameni se îndreaptă către mindfulness, yoga sau rugăciune şi asta dă un sentiment de eliberare interioară.
 
- Cereţi ajutor la nevoie! Dacă vă simţiţi anxioşi, stresaţi sau slabi, încercaţi să vorbiţi cu cineva în care aveţi încredere – un prieten, un coleg de serviciu sau o rudă apropiată.
 
 

Vă recomandăm să citiţi şi:

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările