Retrospectiva anului în Argeş. Scandalurile care au zguduit judeţul în 2014

Retrospectiva
anului în Argeş. Scandalurile care
au zguduit judeţul în 2014

Pe 06 noiembrie, Tudor Pendiuc era reţinut de DNA în dosarul transportului local de călători               FOTO: Mediafax

Cele mai răsunătoare dintre scandalurile izbucnite în Argeş, anul acesta, sunt legate de dosarele care îi au ca protagonişti pe fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, şi pe primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc. Atenţia publică a fost însă captată şi de alte evenimente spectaculoase, precum trimiterea lui Cristian Cioacă după gratii şi cele câteva condamnări în Dosarul Permiselor.

Ştiri pe aceeaşi temă

2014 – un an început prost de Constantin Nicolescu, care în februarie primeşte sentinţa definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care îl găseşte în conflict de interese.

Nicolescu, mai întâi, în conflict de interese

Concluzia ANI, confirmată de ÎCCJ, arată că în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantintin Nicolescu a acordat contracte, în valoare totală de peste 1.576.000 de lei, unor societăţi care aparţineau familiei sale sau unor apropiaţi. Pe 27 februarie, Constantin Nicolescu  este revocat de la şefia CJ printr-un ordin semnat de prefectul de la acea vreme, Cristian Soare. După revocarea din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi ca urmare a discuţiilor de la Biroul Permanent National al PSD, Constantin Nicolescu s-a autosuspendat de la conducerea filialei Argeş a Partidului Social Democrat, locul său fiind  luat de Tudor Pendiuc, până atunci, preşedinte executiv al PSD Argeş. Cât despre revocarea sa din funcţie,     după ce,  pe 4 martie, contestase în instanţă ordinul prin care prefectul Cristian Soare l-a suspendat din funcţie, Constantin Nicolescu a decis să-şi dea demisia, în cele din urmă. Nicolescu a invocat probleme de sănătate dar a ţinut să precizeze că demisia sa este şi un semnal necesar reinstaurării pe făgaşul normal a modului de exercitare a atribuţiilor încredinţate instituţiilor cu competenţe administrative la nivel local.

Deputatul Cătălin Rădulescu, suspectat de fapte de corupţie

Tot în februarie 2014, deputatul Cătălin Rădulescu a intrat în vizorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, din cadrul DNA, au descis la sediul societăţii comerciale Concordia Con.Strade, la care acţionar majoritar este deputatul Cătălin Rădulescu. Firma de construcţii a încheiat contracte cu mai multe primării, iar percheziţia DNA au avut în vizor documente legate de unele licitaţii publice pentru asfaltări. Ancheta nu s-a încheiat nici până la acesată dată.

Chestorul Camerei Deputaţilor şi fostul preşedinte al CJ, cercetaţi pentru săvârşirea mai multor fapte de corupţie

În martie 2014, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Piteşti au început urmăririle penale faţă de deputatul PSD de Argeş, Mircea Drăghici, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, şi 43 de primari suspectaţi de săvârşirea mai multor fapte de corupţie. Potrivit procurorilor anticorupţie, ”în perioada anilor 2007-2010, ca urmare a influenţei şi a autorităţii exercitate de către Constantin Nicolescu, atât în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, cât şi de preşedinte al organizaţiei judeţene a unei formaţiuni politice asupra unor primari, în marea lor majoritate fiind membrii respectivei formaţiuni politice, SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL Bucureşti a încheiat contracte de prestări servicii, având ca obiect consultanţă, elaborare strategie locală şi elaborare cereri de finanţare – implementare proiect, cu un număr de 46 consilii locale ale unor oraşe şi comune din judeţul Argeş, Şcoala Specială Valea Mare, Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş (instituţie subordonată Consiliului Judeţean Argeş) şi chiar cu Consiliul Judeţean Argeş.  Valoarea totală a celor 105 contracte de prestări servicii încheiate între SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL Bucureşti cu instituţiile publice şi unităţile administrativ teritoriale anterior menţionate, în perioada 2007-2010 este de cca. 3.786.804,5 lei, din care au fost efectuate plăţi în sumă totală de cca. 3.140.687,5 lei. Din actele de urmărire penală aflate la dosarul cauzei rezultă indicii rezonabile că marea majoritate a contractelor de prestări servicii au fost încheiate fără justificare, în condiţiile în care comunităţile respective, în multe cazuri, nu au obţinut niciun folos, contractele în cauză nefiind valorificate în vreun mod, iar în alte cazuri beneficiile încheierii unor astfel de contracte au fost modice, nefiind pe măsura valorii contractelor şi nejustificând sumele de bani plătite efectiv din bani publici către SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL Bucureşti (firmă a cărei reprezentanţi aveau legături de interes personal şi de grup cu Drăghici Mircea Gheorghe).”, se arată într-un comunicat emis de DNA.

Pe 21 martie, ÎCCJ a decis rejudecarea procesului lui Constantin Nicolescu

În primăvara acestui an, dosarul în care fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, este acuzat de Direcţia Naţională Anticorupţie că ar fi accesat ilegal bani europeni pentru reabilitarea a patru unităţi şcolare din judeţ şi că ar fi luat mită de la omul de afaceri Cornel Penescu s-a întors laCurtea de Apel Bucureşti.

„Fabrica“ de permise de la Argeş a fost închisă: 28 de persoane au fost condamnate definitiv de Curtea Supremă de Justiţie

Noul cod penal i-a trimis după gratii pentru şase ani, pe fostul şef  al Serviciului Permise, Codruţ Vlăsceanu,  şi pe adjunctul său, Vasile Voinea, asta după ce în primă instanţă cei doi fuseseră condamnaţi la 14 ani de închisoare. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi: Florin Stoica (un an şi şase luni); Marius Gheorghe Mierlă (patru ani); Florin Badea Boroiu (trei ani şi şase luni); Georgel Laurenţiu Neagoe (patru ani); Mihai Crăciun (doi ani); Alexandru Nicolae (doi ani); Marius Epure (trei ani); Mircea Florian Silveanu (doi ani); Virgil Ioniţă (doi ani); Traian Proca (doi ani); Aurelian Rădoi (trei ani); Nicolae Anghel (trei ani); Izabel Constantin Tudoroiu(trei ani); Ion Ciprian (trei ani); Paul Daniel Mandu (trei ani); Ion Ionaşcu (patru ani); Constantin Laurenţiu Floroiu (trei ani); Constantin Marcu (doi ani); Constantin Tincă (trei ani); Ionuţ Laurenţiu Bălan (şase ani); Daniel Zidaru (şase ani).
Interesant este că dintre cele câteva sute de permise de conducere obţinute fraudulos, instanţa nu a anulat decât 58.

Din nou Nicolescu! Pe 4 iulie, fostul preşedinte al CJ Argeş este condamnat în dosarul Căteasca

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat, în vara acestui an, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş la închisoare cu executare într-un alt dosar instrumentat de DNA – Căteasca  –  dosar în care Constantin Nicolescu este acuzat de fraudare de fonduri europene. Decizia nu a fost una definitivă, iar Nicolescu a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sentinţa, nedefinitivă, a fost de nouă ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru fraudare de fonduri europene pentru reconstrucţia a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro.

Alte condamnări în dosarul Căteasca

În acelaşi dosar, Grigore Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA Piteşti, a fost condamnat la cinci ani şi două luni de închisoare cu executare, iar Ecaterina Pletoiu, reprezentantă a SC Proiect Infra 2005 SRL Piteşti, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare cu suspendare. Prin sentinţa de vineri, Mihail-Gabriel Nicoară şi Codruţa-Lavinia Mercea, angajaţi ai CJ Argeş la data faptelor, au primit pedepse de cinci ani şi cinci luni de închisoare cu executare, respectiv patru ani şi cinci luni de detenţie. Instanţa a mai dispus pedepse de câte patru ani de închisoare pentru Olga Stancu, Cristina Dobre, Aurelia Mirela Florescu şi Sabina Elena Bocioacă, angajate la CJ Argeş la data faptelor, şi Iuliana Mioara Pintilie, subinginer în cadrul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş. Şi în cazul acestora urmează judecarea recursurilor.
De asemenea, Ionel Didea, notar public la data faptelor, a fost sancţionat cu mustrare, instanţa stabilind că fapta de fals intelectual de care a fost acuzat nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracţiuni.

Tot în vară, Cristian Cioacă a fost condamnat la 15 ani şi opt luni de închisoare pentru uciderea Elodiei

Pe 18 iunie, magistraţii Curţii de Apel Piteşti s-au pronunţat în dosarul în care Cristian Cioacă este acuzat de omor şi l-au condamnat condamnat definitiv la 15 ani şi opt luni de închisoare pentru uciderea soţiei sale, avocata Elodia Ghinescu.  Sentinţa este cu şapte ani mai mică decât cea dată de magistraţii de la Tribunalul din Piteşti care îl condamnaseră pe Cioacă la 22 de ani de închisoare. Practic, Cioacă va mai sta la puşcărie 13 ani deoarece aproape doi a stat deja în arest. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Cristian Cioacă trebuie să mai plătească daune de 150.000 de euro mamei Elodiei. 130.000 de euro fiului său Patrick şi 100.000 de euro fratelui Elodiei. Cuantumul este mult mai mic decât ceea ce solicitase familia Elodiei, respectiv 5 milioane de euro.

Izaura Anghel, fiica interlopului Bercea Mondial, acuzată de dare de mită

În septembrie, judecătorii Tribunalului Argeş au emis mandat de arest la domiciliu pentru 30 de zile pe numele Izaurei Anghel, fiica interlopului Sandu Anghel, zis şi Bercea Mondial. Femeia a fost reţinută în dosarul în care este cercetat şi tatăl ei, Bercea Mondial, după ce interlopul a făcut un autodenunţ în care susţine că a dat mită unui gardian de la Penitenciarul Colibaşi, acolo unde este închis pentru tentativăde omor. Sandu Anghel ar fi încercat, prin intermediul fiicei sale, să ofere 300 de euro unui angajat al penitenciarului Colibaşi, pentru a i se permite acestuia să primească un telefon mobil în incinta penitenciarului.

Dosarul Pendiuc încheie spectaculos anul 2014

Toamna acestui an vine, pentru Argeş, cu un nou seism în administraţie. Edilul şef al Piteştiului, Tudor Pendiuc este arestat preventiv pentru 30 de zile, în dosarul de corupţie legat de atribuirea şi prelungirea unui contract privind transportul public local. La fel şi oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Constantin Scarlat şi Gheorghe Văsîi, cercetaţi în acelaşi dosar. În acelaşi dosar a fost reţinută, pentru 24 de ore, şi fiica primarului, Ema Pendiuc, ulterior eliberată pentru a fi cercetată sub control judiciar. Procurorii DNA au arătat, în ordonanţele de reţinere, că societatea de transport public local din Piteşti, SC Publitrans 2000 SA, deţinută în totalitate de Consiliul Local Piteşti, trebuia să înlocuiască parcul auto cu 80 de autobuze noi, ce urmau să fie achiziţionate de Consiliul Local. Primarul Tudor Pendiuc, folosindu-se de pretextul inexistenţei fondurior publice necesare achiziţionării celor 80 de autobuze, a făcut demersuri pentru a fi încheiat, executat şi prelungit un contract de asociere în participaţiune între SC Publitrans 2000 SA şi societăţile CNCD SA şi Girexim Universal SA, prin care bugetul local ar fi fost prejudiciat cu peste cinci milioane de euro (23.013.099,65 de lei).

Pe 19 noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti a judecat recursul formulat de avocatul lui Tudor Pendiuc, iar edilul a ajuns să fie cercetat în arest la domiciliu. La fel şi oamenii de afaceri Gheorghe Văsîi, Valentin Vişoiu şi Constantin Scarlat, acuzaţi şi ei, alături de Tudor Pendiuc, în dosarul contractului de asociere dintre Publitrans şi firmele private CNCD şi Girexim.

Pe 12 decembrie însă, magistraţii au constatat că Tudor Pendiuc a încălcat interdicţiile impuse prin arestul la domiciliuşi au dispus întoarcerea acestuia în arest. Potrivit procurorilor, Tudor Pendiuc a purtat mai multe convorbiri telefonice cu consiliera sa, suspectă în acelaşi dosar, dar nu direct, ci prin persoane apropiate acesteia. Iniţia dialoguri prin care crea aparenţa că discută cu titularul postului telefonic însă în realitate discuta cu Elena Carmen Lis.

Procurorii au susţinut că apelurile telefonice nu au unele de curtoazie cu au avut ca scop „ informarea directă sau indirectă a acesteia din urmă asupra modului în care evoluează urmărirea penală, aceste comunicări dintre inculpat şi suspectă având loc în perioada în care Direcţia Naţională Anticorupţie a efectuat acte urmărire penală în cauză (percheziţii informatice, solicitare înscrisuri de la Primăria Municipiului Piteşti, audieri de martori, suspecţi)“, după cum s-a arătat în propunerea de arestare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările