Restaurarea Gării Regale Curtea de Argeş, amânată după ce arhitectul a vrut să pună termopane

Restaurarea Gării Regale Curtea de
Argeş, amânată după ce arhitectul a vrut să pună termopane

Gara a ajuns o ruină FOTO: Gina Grigorescu

Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a respins proiectul de reabilitare a Gării Regale după ce a descoperit mai multe nereguli, inclusiv faptul că arhitectul dorea să înlocuiască tâmplăria din lemn cu termopane. Bijuteria arhitecturală dată în folosinţă în 1898 a ajuns o ruină.

Ştiri pe aceeaşi temă

Proiectul de restaurare a Gării Regale din Curtea de Argeş, ridicată în urmă cu peste 120 de ani şi considerată una dintre cele mai frumoase clădiri de gen din România, a fost respins la finalul anului trecut şi va trebui modificat. Şi cum Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii se întruneşte o dată pe lună, în cel mai bun caz proiectul modificat va fi prezentat din nou în luna februarie pentru a fi aprobat.

Reprezentanţii Comisiei au considerat, printre altele, că intervenţiile propuse în proiectul trimis de către sucursala regională Craiova a CFR „sunt generice şi neadecvate pentru restaurarea unui monument istoric”, precum „injecţia cu mortar de ciment” sau tâmplăria „completată cu geam termoizolator”. Practic, înlocuirea tâmplăriei actuale cu geamuri termopan este exclusă.

În motivaţia respingerii proiectului, Ştefan Gamureac, directorul Direcţiei Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii a cerut refacerea studiului istoric cu identificarea elementelor autentice şi a permisivităţilor şi restricţiilor în alegerea soluţiilor de intervenţie, solicitând şi detalierea proiectului de restaurare a componentelor artistice interioare şi exterioare, proiect ce a fost considerat „generic şi neconcludent”.

Membrii Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice au mai solicitat ca proiectul de restaurare a Gării Regale Curtea de Argeş să aibă la bază principiul intervenţiilor minimale.

„Dorinţa noastră este ca arhitectul care se ocupă de proiect să completeze documentaţia cât mai rapid cu putinţă pentru a o putea trimite din nou ca să fie avizată”, spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş.

Niciun leu investit după Revoluţie

Gara Regală din Curtea de Argeş a fost lăsată în paragină de peste trei decenii, deşi este considerată una dintre cele mai frumoase gări din România, fiind o bijuterie arhitecturală ridicată cu peste 122 de ani în urmă.

Gara e acoperită de pânze ce reproduc designul original FOTO: Gina Grigorescu

 

Gara mai are de aşteptat cel puţin până în primăvara lui 2022 pentru începerea lucrărilor de reabilitare. După funeraliile Regelui Mihai, din decembrie 2017, autorităţile promiteau că reabilitarea va începe în scurt timp, lucru care nu s-a întâmplat nici până la ora actuală.

După cinci licitaţii organizate între 2017 şi 2019 la care nu s-a prezentat vreo firmă, sucursala Regională de Căi Ferate Craiova şi societatea SM General Invest Slatina au încheiat, în mai 2020, un contract în valoare de 167.445 lei, fără TVA, pentru elaborarea expertizei tehnice şi a documentaţiei tehnico-economice (DALI), etapă premergătoare celei de-a doua proceduri de licitaţie, şi anume elaborarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor de reparaţii la clădirea gării din Curtea de Argeş.

Termenul de predare a expertizei tehnice, a DALI, inclusiv obţinerea avizelor şi autorizaţiei de construire este de 12 luni, după care reprezentanţii SRCF Craiova trebuie să pregătească documentaţia necesară lansării achiziţiei serviciilor de proiectare şi execuţie a lucrărilor de reparaţii la clădirea staţiei Curtea de Argeş. Cu alte cuvinte, expertiza tehnică ar trebui să fie gata cel târziu în mai 2021. Ar urma apoi pregătirea documentaţiei pentru reabilitare, proiectare şi execuţie, acestea durând cu siguranţă minimum patru-cinci luni, în cel mai optimist scenariu. Şi cum proiectul de reabilitare trebuie refăcut şi reavizat, în cel mai bun caz, reabilitarea gării din Curtea de Argeş ar urma să înceapă în primăvara anului 2022.

Construită la cererea Regelui Carol I şi dată în folosinţă în noiembrie 1898 după doar un an de lucrări, Gara Regală din Curtea de Argeş, una dintre cele mai frumoase construcţii de profil din ţara noastră, este la ora actuală o ruină pe care autorităţile române s-au arătat până acum incapabile s-o reabiliteze.

Din 1989 şi până acum, în Gara Regală din Curtea de Argeş nu s-a investit niciun leu. Clădirea de patrimoniu a făcut obiectul a numeroase discursuri pompoase în ultimele trei decenii.

Clădirea, acoperită cu pânze gigantice

Numeroşi oficiali au afirmat în ultimii ani că starea jalnică a clădirii este o ruşine naţională şi că problema va fi remediată „de urgenţă”. Momentul de maximă demagogie a fost consemnat în decembrie 2017, la funeraliile Regelui Mihai I al României. Atunci, faţada clădirii a fost acoperită cu pânze gigantice, care simulează designul original al clădirii, pentru momentul aducerii trupului neînsufleţit al monarhului de la Bucureşti la Curtea de Argeş, cu trenul regal.

Gara din Curtea de Argeş are peste 122 de ani vechime FOTO: Gina Grigorescu

 

Tot în decembrie 2017, s-a promis din nou, de pe cele mai înalte poziţii ale statului român, că gara va fi reparată neîntârziat.

La aproape mai bine de trei ani de la funeraliile Regelui Mihai I, clădirea este acoperită în continuare cu pânzele între timp deteriorate.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Gara Regală din Curtea de Argeş, lăsată în ruină de trei decenii de către autorităţi Când ar putea începe reabilitarea ei

Ce s-a întâmplat cu Gara Regală din Curtea de Argeş după funeraliile regelui Mihai: absolut nimic. Ruina care descrie perfect impotenţa statului român

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările