RECOMANDARE Mânăstirea Negru Vodă, un loc încărcat de istorie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dacă treci prin Câmpulung, opreşte-te şi la ctitoria lui Radu Negru Voievod! Fosta capitală a Ţării Româneşti e, în sine, un oraş istoric, iar argumente să-l vizitezi sunt destule. Mânăstirea Negru Vodă a cărei istorie n-a fost iertată de urgiile timpului, e unul dintre obiectivele turistice simbol ale oraşului.

Nici nu intri bine-n Câmpulung, dinspre Piteşti, că şi vezi turnul înalt de 32 de metri, cu marea cupola rotunjită, acoperită de aramă, lucind în bătaia soarelui, ce străjuieşte, parcă, deasupra celorlalte clădiri peste care s-au aşternut veacurile. Mânăstirea Negru Vodă este una dintre emblemele fostei capitale a Ţării Româneşti, vizitată, anual, de mii de turişti. Lăcaşul de cult ce poartă hramul Adormirii Maicii Domnului este cel mai important ansamblu monastic din Muscel.

Aici se păstrează cea mai veche lespede de mormânt a unui domnitor din România, Nicolae Alexandru Basarab (mort la 16 noiembrie 1364), unul din principalele documente care atestă calitatea de reşedinţă domnească a Câmpulungului.

Istoria lăcaşului de cult

Ctitorită în anul 1215, de către Radu Negru Voievod, mânăstirea a fost rezidită de două ori.

Pe peretele vestic, chiar deasupra uşii de intrare, se află o pisanie amplă, ce vorbeşte despre ctitorul lăcaşului, pomenind prin slovele încrustate în piatră despre zidirea, “dintr-un început”, de Radu Negru, la 1215, de Basarab I cel Mare, fiul lui Negru Vodă şi terminarea sa de către Nicolae Alexandru Basarab, înmormântat aici.

Actuala formă a mânăstirii este de fapt cea de-a treia construcţie. Primul care a refăcut din temelii lăcaşul de cult (1635-1638) a fost Matei Basarab, domnitorul care a transformat vechea biserică într-o obştejitie (mănăstire de călugări), folosind aceleaşi materiale de piatră cioplită. În aceeaşi perioadă a fost construit şi turnul clopotniţei, cu metereze, înalt de 35 de metri, ce funcţiona ca poartă de incintă dar şi ca fortificaţie cu caracter militar. Masivele porţi de stejar din gangul boltit ce te întâmpină la mânăstire sunt şi ele o mărturie neştearsă  a acelor vremuri şi pot fi admirate şi astăzi, în toată autenticitatea lor.

Ridicată a treia oară

Din cauza cutremurelor din 1802 şi 1819 biserica s-a dărâmat rămânând aşa până în 1826 când, din porunca voievodului Grigore Ghica, a început rezidirea sa cu aceleaşi materiale, dar şi cu pietre noi cioplite. Din cauza urgiilor acelor vremuri (războiul Rusiei cu turcii, ciuma, holera şi foametea) zidirea a fost întreruptă timp de 12 ani şi abia în 1832, biserica se termină şi se târnoseşte. 100 de ani mai târziu, la incendiul din 1932, izbucnit la Seminarul orfanilor de alături sunt distruse acoperişul bisericii, clopotniţa şi chiliile, dar şi o parte din obiectele şi picturiile dinăuntru şi este nevoie de peste 20 de ani  ca pictura să fie din nou orânduită.

Un obiectiv turistic ce merită vizitat

Odată pătruns în această atmosferă plină de istore, n-ai cum să nu te bucuri de splendoarea edificiului şi mărturiile isoriei fostei capitale a Ţării Româneşti. Aşa că, şi dacă nu ai trecut-o în itinerariul tău de weekend, niciodată nu e prea târziu s-o vizitezi. Intrarea este gratuită.

Pont
Treci şi pe la Biserica mică - bolniţa - din primul sfert al veacului al XVIII-lea, pe la Casa Domnească (secolul al XVII-lea) şi casele egumeneşti (secolul al XVIII-lea), aflate în acelaşi ansamblu monastic.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite