Primarul care a găsit oportun să acopere ghenele de gunoi cu stejar. Fiecare structură din lemn costă 2.000 de euro

Ghenele realizate la Piteşti cu bani de la UE au lemn din stejar şi becuri FOTO Denis Grigorescu

Un „proiect de reabilitare urbană a Piteştiului“, la care Uniunea Europeană a contribuit cu 16 milioane de euro, este în realitate un dezastru: 9,6 hectare de spaţii verzi au dispărut, au fost puse milioane de pavele şi realizate ghene de gunoi cu becuri şi structuri din stejar, bănci fără spătare, dar cu becuri, plus vreo 700 de copaci tăiaţi.

Proiectul de reabilitare urbană a Piteştiului, cu o valoare totală de 20 de milioane de euro, dintre care 16 milioane au fost suportaţi de către Uniunea Europeană, a început în iunie 2014 şi a fost finalizat în toamna lui 2016. Artizanul acestui proiect a fost Tudor Pendiuc, fostul primar al oraşului, judecat în prezent în două dosare de corupţie şi abuz în serviciu.

În proiectul iniţial scria negru pe alb că, printre obiective, se numără creşterea spaţiilor verzi. În realitate, la Piteşti au dispărut 9,6 hectare de spaţii verzi. Nu mai puţin de 6,6 hectare au fost transformate în parcări şi acoperite cu dale înierbate în care rişti să-ţi rupi piciorul. În urmă cu câţiva ani, s-a încercat şi la Timişoara folosirea de dale înierbate în parcări, numai că proiectul a eşuat în cele din urmă. La Piteşti, 761 de copaci au fost tăiaţi, iar dintre cei 1.180 plantaţi în loc o parte s-au ofilit anul trecut pentru că n-au fost udaţi.

Structurile din lemn de la ghene au costat 2.000 de euro

În cadrul proiectului de reabilitare urbană au fost realizate 25 de ghene de gunoi cu structuri din lemn de stejar sau de esenţă răşinos. Ghenele de gunoi au şi ghirlande luminoase integrate. Structurile din lemn amplasate pe ghenele de gunoi au costat 220.000 lei. Iar ghirlandele luminoase, care au fost montate în jurul ghenelor şi sub zeci de bănci din Piteşti, au costat 300.000 de lei.

Defalcat, cu tot cu montaj, fiecare structură din lemn de pe ghenă a costat 8.890 lei. Fapt care face, dacă luăm în calcul şi ghirlandele luminoase, ca Piteştiul să aibă probabil cele mai scumpe ghene de gunoi din Uniunea Europeană.

Motivaţia Primăriei Piteşti, la începutul proiectului, pentru amplasarea acestor pergole din lemn la platformele de gunoi: „Necesitatea menţinerii aspectului urbanistic având în vedere zonele în care sunt amplasate şi realizarea unor perdele verzi din plante agăţătoare (iederă sau similare)“. Numai că au trecut aproape doi ani de la finalizarea respectivelor ghene, iar pe pergolele din lemn scump nu a fost amplasată nicio plantă agăţătoare.

Actualul primar dă vina pe proiectanţi: ”Ne cred proştii proştilor”

Cornel Ionică, actualul primar al Piteştiului, dă vina pe proiectanţi, sesizat despre problema ghenelor cu becuri şi structuri din lemn de stejar: ”Chiar nu ştiam de aceste becuri. Dracu să-i ia... Proiectanţii ăştia nenorociţi ne cred proştii proştilor! Sunt nişte lucruri în cadrul proiectului ce n-ar fi trebuit să fie făcute. Ei au făcut proiect că aşa e nu ştiu pe unde şi l-au avizat aşa. Sunt câteva lucruri contestabile în proiect.” Primarul Cornel Ionică a mai avut sesizări legat de aceste ghene acum un an, a promis că ia măsuri, însă până în prezent nu s-a întâmplat nimic.

Dalele înierbate puse în parcări sunt adevărate pericole pentru trecători

Scuzele primarului în funcţie au acoperire doar parţial. Primăria Piteşti, în calitate de beneficiar, putea interveni cu modificări şi observaţii la proiect, inclusiv pe parcursul execuţiei. Proiectul reabilitării urbane a fost făcut de un consorţiu de patru firme, compus din IRCETT SA Cluj-Napoca, Avensa Consulting Iaşi, Knowledge Management Bucureşti şi Urban Space Bucureşti. Suma plătită din bugetul UE acestui consorţiu este de 3.690.720 lei, fără TVA.

Apăraţi de Protecţia Mediului

Deşi din documente reieşea clar că la Piteşti se vor reduce masiv spaţiile verzi şi oraşul se va umple de betoane, oficialii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş nu a luat măsuri. Pe 9 noiembrie 2010, Primăria Piteşti a depus proiectul de reabilitare urbană la APM Argeş pentru a fi supus procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului. Numai că, peste doar trei zile, şefii APM Argeş au dat în scris că proiectul nu se supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de evaluare adecvată, stabilind „clasarea proiectului ca având impact nesemnificativ asupra mediului“.

În plus, proiectul găsit oportun de primarul Pendiuc n-a fost supus unei adevărate dezbateri publice. Pe 29 iulie 2009, s-a organizat o pseudo-întâlnire cu reprezentanţii societăţii civile. În realitate, dintre cele 256 de persoane prezente atunci la dezbatere, doar şapte au reprezentat asociaţiile de proprietari, în condiţiile în care în Piteşti sunt peste 300 de asociaţii de proprietari şi aproape 1.100 de blocuri. Ceilalţi participanţi la consultarea publică au fost în procent covârşitor fie angajaţi ai Primăriei, fie angajaţi de la instituţiile aflate în subordinea Primăriei.

Dosarele fostului primar Pendiuc

Tudor Pendiuc (foto), fostul primar al Piteştiului şi cel mai mare susţinător al proiectului de reabilitare urbană, este judecat în două dosare. Pe 20 martie 2015, Tudor Pendiuc a fost trimis în judecată de DNA, alături de alte 12 persoane, într-un alt dosar aflat pe rol la Tribunalul Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prejudiciul fiind de peste 5 milioane de euro. În al doilea dosar, Pendiuc a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în ianuarie 2017, procurorii DNA descoperind că a asfaltat ilegal un drum până la casa fostei secretare.