Povestea lui Victor Slăvescu, eroul de la Mărăşeşti care a condus două ministere şi a fost închis cinci ani la Sighet

Povestea lui Victor Slăvescu,
eroul de la Mărăşeşti care a condus două ministere şi a fost
închis cinci ani la Sighet

Victor Slăvescu, în timpul detenţiei de la Sighet FOTO: memorialulsighet.ro

Economist, om politic, ministru de finanţe şi membru titular al Academiei Române, Victor Slăvescu a avut o poveste de viaţă demnă de un roman. A fost erou în bătălia de la Mărăşeşti, a fost de şase ori deputat şi o dată senator, ulterior ministru de Finanţe, pentru ca timp de cinci ani să fie închis în iadul de la Sighet.

Ştiri pe aceeaşi temă

Victor Slăvescu s-a născut la 5 iunie 1891 în comuna argeşeană Rucăr. Tatăl său, Ioan Slăvescu, era colonel activ în armata ţării. Şcoala primară a urmat-o la Slatina, apoi liceul la Piteşti, iar ultimii doi ani la liceul „Gh. Lazăr” din Bucureşti. Încă din perioada când era licean la Bucureşti, audia prelegerile profesorilor faimoşi de la Universitatea Bucureşti.

După susţinerea examenului de bacalaureat în 1911, Victor Slăvescu s-a înscris la Universitatea din Paris. În perioada scurtă cât a stat în capitala franceză, a audiat cursurile unor mari economişti francezi. Apoi s-a transferat în Germania unde a audiat cursurile mai multor profesori de la mai multe universităţi. Reîntors în ţară în 1915, s-a angajat ca ajutor-contabil la Banca Românească. În paralel a început să colaboreze cu revistele „Economia Naţională” şi „Expres” şi ziarele „Universul”, şi „Democraţia”. Izbucnirea războiului a însemnat înrolarea ca ofiţer voluntar şi a plecat pe front. A fost rănit într-o luptă lângă Braşov după care a fost spitalizat timp de şase luni. La ieşirea din spital a fost din nou trimis pe front, de această dată pe cel din Moldova, luând parte chiar la bătălia de la Mărăşeşti, unde s-a remarcat prin mai multe fapte de vitejie.

 

A avut legături strânse cu Vintilă Brătianu

După încheierea războiului în 1918, Victor Slăvescu şi-a reluat activitatea la Banca Românească. A fost însărcinat să studieze condiţiile de pe teren în noile provincii unite cu România cu scopul de a organiza un plan pentru serviciile de bancă şi credit. Pe plan profesional a avansat până la postul de subdirector al Băncii. În anul 1915 se înscrisese în Partidul Naţional Liberal. Pentru că de-a lungul anilor şi-a făcut un bun renume ca specialist în economie şi finanţe, a fost remarcat de fruntaşii partidului. Şi, după cum spune profesorul de istorie Constantin Vîrşan, ”a strâns legături cu Vintilă Brătianu, care, devenit ministru al Finanţelor, promova politica economică „prin noi înşine”. Acesta l-a propus în 1923 pe Slăvescu la funcţia de director al Societăţii Naţionale de Credit Industrial, înfiinţată după Marea Unire pentru a sprijini dezvoltarea industriei. Cu toate că era foarte ataşat de Banca Românească, a acceptat provocarea din partea protectorului său liberal. A lucrat timp de 24 de ani la creditul Industrial. În 1927 a fost numit subdirector general iar în 1935 director general.

Ales de şase ori deputat şi o dată senator

În 1925, Victor Slăvescu a debutat în mediul universitar în postul de conferenţiar la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, la cursul de transporturi şi întreprinderi. În 1938 a fost titularizat profesor la catedra de Monedă iar în 1940, după asasinarea colegului său Virgil Madgearu, a devenit profesor de Economie politică şi Economie naţională. Între 1925-1926 a fost şi consilier tehnic la Ministerul Finanţelor condus de Vintilă Brătianu. În perioada 1927- 1940 a fost ales de şase ori deputat din partea Partidului Naţional Liberal şi o dată senator din partea breslei industriaşilor. A fost subsecretar de stat la Finanţe în guvernul I. G. Duca (noiembrie - decembrie 1933), iar după asasinarea primul ministru Duca de către legionari, a preluat portofoliul Finanţelor în guvernul Tătărescu, în perioada de apogeu a crizei economice mondiale care lovise România. A demisionat din această funcţie în februarie 1935, după 14 „luni de calvar” în care a trebuit să facă faţă corupţiei generalizate de la nivelul statului şi a neînţelegerilor cu colegii de partid.

A condus şi Ministerul Înzestrării Armatei

Izbucnirea războiului a determinat guvernul să înfiinţeze în 1938 Ministerul Înzestrării Armatei, cu sarcina de a aproviziona armata cu armament şi cele necesare apărării ţării. În 1939 Victor Slăvescu a preluat conducerea acestui minister, fiind cel mai bun cunoscător al situaţiei industriale. A îndeplinit această funcţie timp de 1 an şi jumătate, sub 5 guverne. De asemenea, Victor Slăvescu a făcut parte din Institutul Social Român al lui Dimitrie Gusti (din 1921). A fost membru în consiliile de administraţie ale mai multor societăţi comerciale şi bancare, iar în 1936 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, la propunerea lui Dimitrie Gusti iar în 1939 a devenit membru titular al Academiei. Tot în 1936 a fost ales administrator al Băncii Naţionale a României.

Închis de comunişti pentru ”activitate intensă contra clasei muncitoare”

Instaurarea comunismului i-a adus în 1947 îndepărtarea de la catedră şi în 1948 înlăturarea din Academia Română. În 1950 a fost arestat pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare” şi, fără a fi judecat, a fost închis la Sighet, unde era închisă mare parte din elita românească. A fost eliberat în 1955, când închisoarea a fost dezafectată. După această experienţă traumatică s-a retras din viaţa publică şi s-a dedicat cercetării ştiinţifice. În perioada 1947 - 1977 şi-a desfăşurat cercetările mai ales la Biblioteca Academiei Române şi la Arhivele Statului, elaborând o cantitate uriaşă de material ştiinţific, de studii şi lucrări, numeroase rămase în manuscris, însumând zeci de mii de pagini. A decedat la 24 septembrie 1977, la vârsta de 86 de ani, la Bucureşti. Academia Română l-a repus în drepturi ca membru titular la 3 iulie 1990.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările