Povestea sculptorului român premiat la Paris şi care a decorat faimosul bloc Zodiac din Bucureşti

Unul dintre cei mai apreciaţi sculptori români, Constantin Baraschi a fost membru corespondent al Academiei Române şi singurul sculptor care a scris un tratat de sculptură. Sculpturile sale celebre se găsesc în toată ţara, din Bucureşti şi Iaşi până la Constanţa şi Câmpulung Muscel, oraşul său natal.

Constantin Baraschi s-a născut pe 17 noiembrie 1902 la Câmpulung Muscel, iar la 19 ani s-a înscris la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, la clasa de sculptură a lui Dimitrie Paciurea. A părăsit însă această şcoală prestigioasă în 1925, alegând să urmeze cursurile Academiei Libere de Arte Plastice. Debutul său public a fost la Salonul Oficial din Capitală din 1925. Un an mai târziu, Constanti Baraschi a fost premiat la aceeaşi expoziţie de prestigiu, iar în 1927 a primit o bursă de studii în Franţa. În Hexagon, sculptorul a studiat la Academia Julian în preajma lui Marcel Bouchard, apoi se îndreaptă şi spre cursurile libere ale Academiei “Le Grande Chaumiere”, intrând în atelierul-şcoală al faimosului Bourdelle. După debutul expoziţional ce se consumă la Bucureşti în 1928, cariera lui Baraschi va intra pe o traiectorie spectaculoasă.

O sculptură a sa, dezvelită în prezenţa Regelui Mihai

În 1937, Constantin Baraschi a obţinut Medalia de Aur, la expoziţia internaţională de la Paris, iar un an mai târziu a fost recompensat cu Premiul Academiei Române pentru sculptură.

Cu câteva luni înainte de Lovitura de stat de la 23 august 1944, Constantin Baraschi a început să lucreze la Monumentul ostaşului sovietic eliberator, lucrare ce a fost dezvelită în Piaţa Victoriei în anul 1946, în prezenţa regelui Mihai al României.

Pentru a cinsti memoria unor ilustre personalităţi din oraş, Senatul Universităţii din Iaşi, întrunit la 23 octombrie 1934, a înfiinţat o comisie care avea misiunea de a acţiona "pentru grabnica înfăptuire a statuilor lui Vasile Conta, Titu Maiorescu şi Alexandru D. Xenopol". Executarea lor i-a fost încredinţată sculptorului Constantin Baraschi. Din cele trei monumente, s-a păstrat doar statuia lui A. D. Xenopol.

La Câmpulung Muscel, oraşul său natal, în Grădina Publică, se află sculpturile sale "N. Bălcescu" şi "Autoportret". Tot în oraş mai sunt "Ţăranca din Muscel" şi grupurile statuare de la Cimitirul Flămânda şi de la intrarea în stadion.

Printre creaţiile de referinţă ale lui Constantin Baraschi se numără două altoreliefuri pentru Arcul de Triumf, statuia „Nicolae Bălcescu”, dezvelită în 1969 la Piteşti şi două basoreliefuri pentru faţada Institutului de Botanică din Bucureşti. Valorosul sculptor este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Sahia şi George Coşbuc din parcul Carol I.

Şi în patrimoniul Muzeului de Artă din Constanţa sunt patru lucrări realizate de către Constantin Baraschi.

În Muzeul Judeţean de Artă Prahova "Ion Ionescu-Quintus"- Ploieşti, Constantin Baraschi este prezent cu două proiecte de monumente ecvestre inedite ale Regilor Carol I şi Ferdinand.

Constantin Baraschi a realizat şi cele 16 panouri decorative ale cunoscutului bloc Zodiac din Capitală, de pe Calea Dorobanţi, bloc ce este monument istoric.

Constantin Baraschi este şi singurul sculptor român care a scris un tratat de sculptură, apărut în 1962 la Editura Meridiane.

Constantin Baraschi a fost şi rector la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti. Membru corespondent al Academiei Române timp de 11 ani, Constantin Baraschi s-a stins din viaţă pe 22 martie 1966, la Bucureşti.