Povestea românului de geniu pus de britanici alături de Albert Einstein sau de Marie Curie. Invenţia lui a schimbat soarta Primului Război Mondial

Gogu Constantinescu, inginerul român care a pus bazele teoriei sonicităţii, este savantul care în Primul Război Mondial a înclinat balanţa în favoarea aviaţiei engleze cu ajutorul invenţiei sale.

Autorul a sute de brevete de invenţie patentate în Marea Britanie, Franţa SUA, Danemarca, Elveţia, Austria, Germania şi România şi al unor lucrări de cercetare de o valoare uriaşă, necunoscute marelui public ca urmare a caracterului secret dat de utilizările preponderent militare ale acestora, George (Gogu) Constantinescu face parte din categotria savanţilor români uitaţi într-un con de umbră. 
 

S-a născut la Craiova, pe 4 octombrie 1881 şi a absolvit, ca şef de promoţie, în 1904, Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele. În anii de după terminarea facultăţii, preocupat preponderent de teoria betonului armat, s-a ocupat, ca inginer, de execuţia mai multor poduri şi clădiri importante din Bucureşti. Astfel , Gogu Constantinescu a fpst printre altele şi artizanul bolţii de beton a fostului sediu al Camerei Deputaţilor din Dealul Mitropoliei. 
 

Constantinesco Fire Control Gear
 

Preocupat să-şi extindă cercetările ştiinţifice, Gogu Constantinescu ajunge să se stabilească în Marea Britanie, unde introduce o nouă ştiinţă: sonicitatea. Este vorba, mai exact, de o ramură a mecanicii mediilor continue care se ocupă cu transmiterea puterii mecanice prin vibraţii în medii fluide şi solide.  Printre aplicaţiile teoriei sale se numără şi câteva invenţii ce-i poară semnătura: motoarele sonice, pompele, ciocănele, perforatoarele sonice, injectoarele sonice, convertizoarele de cuplu (cu ajutorul cărora a realizat prima cutie de viteze automată), generatoarele de energie sonică  şi o serie de aparate pentru transmisii sonice şi receptoare ale acestei energii.
 

Una dintre cele mai importante realizări ale lui Gogu Constantinescu este o inovaţie adusă avioanelor militare britanice, în primul Război Mondial: dispozitivul de tragere la orice turaţie a motorului prin discul format de palele elicei în rotaţie, dispozitiv numit G.C. Gear (Constantinesco Fire Control Gear). 

„Producătorul de avioane Raymond Saulnier, lucra la un mecanism prin care mitraliera putea să tragă în intervalul dintre rotaţiile elicei, motiv pentru care este şi contactat de aviatorul francez Roland Garros pentru a-i modifică avionul. Echipat astfel, avionul pilotat de Roland Garros reuşeşte să doboare trei inamici (...) Numai că, după ce este forţat să aterizeze în spatele liniilor inamice, avionul este capturat şi cercetat bucată cu bucată de inginerii germani, conduşi de celebrul Anthony Fokker. Inspiraţi de avionul francez, bazându-se şi pe propriile cercetări, este realizat un mecanism de sincronizare funcţional. Între 1915 şi 1916, piloţii francezi şi britanici au îndurat aşa numită «năpasta a lui Fokker». Numai în 1916, în jur de trei sute de avioane britanice sunt doborâte şi peste patru sute de piloţi sunt capturaţi, răniţi sau ucişi. Însă, invenţia care le-a permis forţelor aliate să se desprindă şi să-şi menţină superioritatea până la sfârşitul războiului aparţine omului de ştiinţă român George Constantinescu“, explică, pentru „Weekend Adevărul“, inginerul de aviaţie Traian Tomescu.

De ce l-au pus britanicii pe un român la loc de cinste alături de Einstein şi Marie Curie

Schiţa care arată sincronizarea mitralierei din bot cu rotirea elicei 

În luna octobrie a acestui an, în cadrul unui simpozion organizat la Academia Română, Traian Tomescu a vorbit în faţă auditoriului, printre altele, despre această realizare a savantului român Gogu Constantinescu.

„Sistemul de sincronizare a mitralierelor cu elicele avioanelor de vânătoare folosite de britanici în Primul Război Mondial este una dintre cele apreciate invenţii ale cercetătorului român. Folosind invenţia lui Gogu Constantinescu pe o aplicaţie a sonicităţii, aviaţia militară engleză a câştigat supremaţia în Primul Război Mondial“, mai spune inginerul de aviaţie Traian Tomescu.

Onoruri în Marea Britanie
 

Cât despre meritul savantului român de a fi înclinat balanţa războiului în favoarea englezilor, aceasta a fost recunoscută în 1920 de Vice Mareşalul Şir John Maitland. 

Renumitul ziar „The Times“ titra la 29 martie 1920: „Vice Mareşalul Sir John Maitland a prezidat sâmbătă o prelegere a domnului Gogu Constatinescu în Sonicitate (...). Sir John Maitland a spus că datorită d-lui Constatinescu şi dispozitivului de tragere pe care l-a inventat, noi am deţinut supremaţia peste germani în aer, aşa cum am făcut-o“.

De altfel, Guvernul englez îi apreciase lui Gogu Constantinescu meritele cu mult mai înainte de această recunoaştere, construindu-i, încă din 1918, în West Drayton, un uriaş laborator pentru cercetare şi pentru aplicaţiile practice ale sonicitãţii, numit Uzinele Sonice. 

Un tablou publicat de revista britanică „The Graphic“ în anul 1926, în care sunt prezentate personalităţi ilustre ale ştiinţei din acea vreme, îl prezintă pe Gogu Constantinescu alături de Einstein, Edison, Kelvin, Rutherford, Marie Curie şi alţi savanţi ai lumii. 

Gogu Constantinescu a murit la 11 decembrie 1965, la Coniston, Cumbria, în Marea Britanie. Avea 85 de ani. Ultimii ani de activitatea i-a dedicat cercetărilor legate de transformării energiei electrice în energie sonică şi a energiei mecanice în energie calorică, dar şi cercetărilor cu privire la utilizarea ultrasunetelor în practică.

Celebrul tablou „Pionierii“. De la stânga la dreapta şi de sus în jos: Einstein, Kelvin, Alexander Graham Bell, Edison, Joseph Lister, Oliver Lodge, Gogu Constantinescu, Marconi, Ch. Parsons, J.J. Thomson, James Dewar, William Ramsay, D. Wright, Donald Ross, Marie Curie, Ernest Rutherford, Joseph Larmor