Povestea casei în care a trăit unul dintre cei mai mari compozitori români. Acolo ajungeau des Darclee, Alecsandri şi Caragiale
0
În satul Căpăţânenii Ungureni din comuna argeşeană Arefu, un sat tradiţional, înconjurat de munţi, un loc perfect pentru a descoperi o parte a istoriei României, aproape de atracţii turistice, un loc potrivit atât pentru excursionişti, cât şi pentru pasionaţii de cultură, se află Casa Memorială "George Stephănescu".
Născut în 1843 la Bucureşti, George Stephănescu a fost unul dintre cei mai mari compozitori români şi care a înfiinţat prima trupă de operă compusă numai din artişti români. Tot Stephănescu este cel care a lansat-o pe scenele lumii pe marea Hariclea Darclée.
Foarte ataşat de judeţul Argeş, George Stephănescu şi-a construit în 1873 o casă în comuna Arefu, aflată la aproape 64 de kilometri de Piteşti. A locuit acolo ani buni. Iar casa a fost declarată monument istoric de câteva decenii.
În încăperile casei sunt expuse mobila originală, dar şi documente şi obiecte care au aparţinut compozitorului, printre care şi pianul la care o acompania adesea pe soprana Hariclea Darclee, cărora li se adaugă o colecţie de obiecte de artă populară argeşeană.
„Casa Memorială George Stephănescu a fost construită, din cărămidă, în anul 1873, în stilul arhitecturii locale tradiţionale, după planul compozitorului George Stephănescu. Casa prezintă două niveluri, cu un plan dreptunghiular incluzând un corp de dependinţe. Parterul este format din şase camere, terasă şi sală, iar mansarda dintr-o singură cameră cu acces din terasă. Casa a fost vizitată de personalităţi ale vremii care aveau strânse relaţii de prietenie cu George Stephănescu. I-al menţiona aici pe Ion Luca Caragiale, Vasile Alecsandri, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Haricleea Darclée, Alexandru Davila, Aristizza Romanescu, Grigore Manolescu, Constantin Nottara şi Gheorghe Petraşcu. În jurul Casei Memoriale a fost amenajat ulterior şi un parc dendrologic”, a declarat pentru „Adevărul” profesorul şi cercetătorul Sorin Mazilescu.
Se pare că marele Ion Luca Caragiale ar fi scris în casa din satul Căpăţânenii Ungureni nuvela „Năpasta".
Satul unde se afla casa memorială este situat la poalele munţilor Făgăraş, în imediata vecinătate a Cetăţii Poenari, la baza barajului Vidraru.
Compozitor, dirijor şi pedagog, George Stephănescu a urmat studiile la Conservatorul din Bucureşti, unde a ajuns profesor de canto, şi Conservatorul din Paris. În plus, a fost fondatorul reprezentaţiilor de operă în limba română şi a înfiinţat trei societăţi lirice premergătoare Operei Române (Mama soacră, Cometa şi Scaiul Bărbaţilor). Valorosul compozitor a fost şi dirijor la Teatrul Naţional din Bucureşti.
Încă de la o vârstă fragedă, George Stephănescu a început să se iniţieze în muzică ajutat de mama sa care era pianistă şi apoi de apreciatul profesor Lorenz. Graţie talentului său precoce, George Stephănescu a compus la numai opt ani „Carolina Polka” şi la zece ani „Marşul triumfal”.
Sub directoratul lui Ion Ghica, George Stephănescu a devenit în 1875, maestru-compozitor al Teatrului Naţional şi director al orchestrei teatrului, funcţie pe care a deţinut-o până în 1888.
În 1885 George Stephănescu a creat prima trupă de operă compusă numai din artişti români.
George Stephănescu a scris „Uvertura Naţională” - prima lucrare simfonică românească bazată pe melodii inspirate din folclor şi „Simfonia în la major”, prima simfonie românească.
Pedagog de primă mărime al şcolii muzicale româneşti, George Stephănescu are meritul de a fi lansat-o pe cântăreaţa româncă de renume mondial Hariclea Darclée cunoscută în marile metropole ale lumii sub numele de „Privighetoarea Carpaţilor”, ca şi pe Rodica Nestorescu, care, în 1907, a făcut cunoscut cântecul românesc la „Scala” din Milano.
În faţa clădirii Operei Naţionale Bucureşti se găseşte un bust de bronz al lui George Stephănescu, realizat de sculptorul Ion Lucian Murnu.
Se încarcă comentariile...
