Piteşti: Gospodinele argeşence păstrează tradiţia mucenicilor
0
Femeile coc mucenici pe care apoi îi împart. În zona de Nord a judeţului, în copaci se pune colivă pentru păsările cerului, iar în grădini se face focul pentru alungarea spiritelor rele şi se scot plugurile la arat.
Astăzi se sărbătoresc cei 40 de Sfinţi Mucenici din Sevastia care au murit pentru a-şi apăra credinţa creştină. În amintirea lor, drept ofrandă gospodinele pregătesc “mucenici” sau “bradoşi”, colăcei din aluat, pe care îi coc şi îi ung cu miere şi nucă. Aceştia sunt împărţiti apoi în memoria celor 40 de Sfinţi. În Argeş există o tradiţii specifice legate de această sărbătoare pe care gospodinele le păstrează cu sfinţenie.
“Mucenicii” sau “bradoşii” se modelează din cocă sub formă de cerculeţe sau în formă de opt şi sunt pregătiţi de seara. Se lasă la uscat până dimineaţa, când se coc sau se fierb într-o zeamă făcută din apă, zahăr, scorţişoară şi zeamă de lămâie.
„Zeama semnifică varul în care sfinţii au fost topiţi”
“Acestea sunt figure antropomorfe sau zoomorfe care semnifică aceşti mucenici. Sunt mâncaţi sacramental în amintirea celor 40 de mucenici care au murit la Sevastia. Frângerea colacului în mână simbolizează frângerea trupului mucenicilor. Zeama în care se fierb reprezintă, în gândirea tradiţională, zeama de var în care sfinţii au fost topiţi. “, explică Sorin Mazilescu, directorul Centrului Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Argeş.
Gospodinele argeşence încă mai păstrează această tradiţie, şi pregătesc cu drag mucenicii, spre deliciul copiilor care de abia aşteaptă să guste din aceste preparate. Multe doamne preferă să cumpere din comerţ mucenicii gata făcuţi din cocă şi doar să-i fiarbă, în timp ce altele îi prepară în casă pentru a respecta obiceiul întocmai.
“În fiecare an pregătesc, de 9 martie, mucenici. Fac de două feluri, colăcei copţi pe care îi ung cu miere şi îi dau prin miez de nucă mărunţit şi covrigei din cocă fierţi în zeamă. După ce se răcesc, adaug scorţişoară şi miez de nucă. Prefer să îi prepar în casă, din aluat cu făină. Sunt mai gustoşi aşa.”, mărturiseşte Mariana Rusu.
Această sărbătoare religioasă s-a suprapus, de-a lungul timpului, sărborii păgâne închinate Zeului Bachus, al băuturii. De aici provine şi tradiţia conform căreia de 9 martie se beau 40 sau 44 de pahare de vin.
În nordul judeţului se pune colivă în copaci
O altă tradiţie specifică Argeşului este aceea conform căreia, în zona de Nord a judeţului şi pe văile râurilor din această zonă, se însemnează copacii. Femeile în vârstă mai păstrează acest obicei în care se pune colivă pe crengile copacilor ca o ofrandă pentru păsările cerului.
Tot în această zi, există şi o tradiţie a focului. “Se fac focuri specifice în grădini pentru curăţirea lor, dar şi de invocare şi purificare a noii lumi. De la 1 martie natura renaste, se purifică. Scopul acestor focuri este să alunge duhurile rele şi să încălzească pământul.”, explică Sorin Mazilescu.
În comunele din Argeş există tradiţia ca astăzi ţăranii să scoată plugul la arat, trăgând o brazdă simbolică.
O dată cu venirea primăverii când începe postul Paştelui, în unele commune din Argeş, îndeosebi la Coşeşti există o tradiţie numită Măroaga. Pe cel mai înalt deal din sat se adună fetele şi băieţii care sunt “strigaţi pe roagă”. Altfel spus, fiecare tânăr îşi strigă aleasa inimii, după formula “O iau pe fata lui cutare şi o arunc în curtea lui cutărescu”, apoi se dă foc la o roată căreia I se dă drumul din vârful dealului până în vale.
Tot în luna martie, în afara de tradiţionala renaştere a naturii, renasc şi vrăjile, acum făcându-se cele mai multe farmece, spun bătrânii din popor. De aceea este bine să se poarte argint care se presupune că fereşte omul de spiritele rele.
Se încarcă comentariile...
