Pictoriţa Olga Greceanu, doamnă de companie pentru Reginei Maria şi prietenă cu soţia preşedintelui american Roosevelt

Pictoriţa Olga Greceanu, doamnă de companie pentru Reginei Maria şi prietenă cu soţia preşedintelui american Roosevelt

Olga Greceanu, una dintre cele mai apreciate artiste din perioada interbelică FOTO: jurnalul.ro

O personalitate complexă a culturii şi artei româneşti, Olga Greceanu, născută Skrszewski, a fost o pictoriţă apreciată în Europa şi America. A fost doamnă de companie a Reginei Maria, dar şi prietenă cu soţia preşedintelui american Frankin Roosevelt. Steinhard o pomeneşte în „Jurnalul fericirii”, iar Petru Comarnescu a asemănat-o cu Elena Văcărescu şi Martha Bibescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Marea pictoriţă s-a născut la Mănăstirea Nămăeşti din judeţul Argeş pe 4 august 1890 din Ana, fiică de boieri, şi Henric de Skrszewski, conte polonez.

La 12 ani, s-a îmbolnăvit atât de grav, încât medicii ridicau neputincioşi din umeri şi le spuneau părinţilor ei: "Pregătiţi-vă pentru ce e mai rău. Numai Dumnezeu o mai poate salva". În noaptea aceea, zbătându-se între viaţă şi moarte, i-a apărut în vis o groapă şi, alături, Iisus. "E pentru mine?", a întrebat ea naivă şi speriată, dar Domnul a surâs cu blândeţe: "Groapa e pregătită pentru păcatele lumii. Tu vei muri bătrână, într-o zi de vineri". Peste ani şi ani, ajunsă deja la 80 de ani, Olga Greceanu scria în jurnalul ei, mimând uimirea: "Bătrână sunt de mult. În fiecare vineri mă gândesc: să fie azi sau altă dată?"... Întâmplare sau nu, Olga Greceanu s-a săvârşit din viaţă chiar într-o zi de vineri.

A făcut liceul la Institutul Skrszewski, al mamei sale, plecând apoi în lungi călătorii de studii în Germania, Elveţia şi Belgia, pentru specializare în Fizico-Chimice. Însă juna copilă de casă mare dorea să facă şi Belle Artele, în Belgia. Cum a doua profesie o atrage mai mult, nu numai că devine pictoriţă, dar în 1914 organizează, împreună cu Cecilia Cuţescu-Storck, prietena din acelaşi rang social, prima „Expoziţie naţională a femeilor pictore”.

A călătorit enorm pentru a se perfecţiona în tehnicile frescei (la Florenţa), pentru a cunoaşte şi alte cariere de artiste compatibile în puteri şi aspiraţii, în Statele Unite, în ţările Nordice, în Franţa, a înfiinţat, cu Nina Arbore, un Sindicat al Artelor Frumoase şi tot cu Nina Arbore, fiica faimosului hatman basarabean, a organizat o expoziţie la New York, fapt ce-i va deschide multe uşi, ulterior chiar şi pe aceea a soţiei preşedintelui american Franklin Roosevelt.

Singura femeie căreia i s-a dat voie să predice în orice biserică

Discretă şi aristocrată, Olga Greceanu a fost prima în toate: singura femeie acceptată în grupul ortodox creştin „Rugul Aprins”, singura femeie care a primit îngăduinţa scrisă a patriarhilor Nicodim şi Iustinian de a predica la amvon, în oricare biserică din ţară. Ea a pictat frescele de la Patriarhie şi tot ea a întruchipat mozaicurile superbe de la biserica Antim. Din sutele de manuscrise, parte confiscate şi distruse de comunişti, s-au păstrat câteva fărâme fără egal: „Monahi zugravi, monahi de subţire”, o monografie unică în lume, despre „femei pictore necunoscute”, şi un dicţionar creştin în opt volume, nepublicat nici în zilele noastre.
 

A murit la 88 de ani în faţa şevaletului şi cu pensula în mână

Celebră, frumoasă şi plină de talent, artista recunoscută şi doamna de companie a Reginei Maria, avea Bucureştiul interbelic aşternut admirativ la picioarele ei. Prietenă cu marii pictori ai vremii, Cecilia Storck, Luchian şi Tonitza, a expus ea însăşi în marile oraşe ale Europei, iar la New York a fost invitata personală a preşedintelui Franklin Roosvelt şi s-a împrietenit cu soţia preşedintelui american. Până să ajungă la Locurile Sfinte şi, apoi, să întâlnească pe monahii „Rugului Aprins”, cu adânca lor filozofie teologică a „rugăciunii inimii”, se credea cetăţean al lumii, om liber şi fără prejudecăţi.

Apoi, ca o iluminare, a decis să se retragă în ascunzişul atelierului, pentru a se ruga lui Dumnezeu în desene şi culori, aşa cum o îndemna duhovnicul ei, Sofian Boghiu de la Antim, alături de care a pictat zeci de biserici. Abia împlinise 50 de ani, când a renunţat la toate, inclusiv la o avere fabuloasă, pentru pictură şi pentru Hristos, trâind până la sfârşitul vieţii ca într-o călugărie albă. La 86 de ani, era pe schela Schitului Dârvari, unde restaura fresca originală. La sfârşitul lucrărilor a coborât, spunând fericită că a venit timpul să se ocupe de vechile ei proiecte artistice. Nu peste mult timp, va fi găsită în atelier, fără suflare şi cu pensula în mână. Oamenii din jur abia i-au simţit absenţa şi nici un ziar nu a scris măcar un rând despre dispariţia ei în 1978, la 88 de ani.

I s-a confiscat întreaga avere

Deloc habotnică şi pietistă, Olga Greceanu a fost o militantă a cauzei femeii dispreţuite şi marginalizate pe nedrept. Poate cea dintâi feministă din Romania, s-a luptat din răsputeri cu prejudecăţile timpului şi misoginismul fumegos al colegilor de breasla. Mereu a apărat cauza altora. Pe sine s-a neglijat şi s-a lăsat în urmă, acceptând senină toate loviturile sorţii. O buna parte din lucrările sale s-au distrus în bombardamentul avioanelor germane din 1945. O alta, i-a fost confiscata de comunişti.

Nu a pierdut doar palate şi moşii, întreaga avere a familiei Greceanu, Cula de la Măldăreşti sau imensul conac de la Bălteni, obiecte şi stofe de la 1600, mobilier adus cu mare cheltuială de la Florenţa, incunabule şi cărţi rare. Ceea ce a pierdut cu adevărat a fost dreptul la semnătură, dreptul de a fi ea însăşi. O instanţă obscură a condamnat-o la anonimat şi a decis să acopere cu var frescele ei din gara Mogoşoaia, din cele doua clădiri administrative importante ale Bucureştiului (Amzei şi Banu Manta), obligând-o să verniseze, poate singura ei expoziţie de maturitate, în chiar locuinţa personală. În loc să protesteze şi să-şi ceară drepturile de mare artistă, s-a adâncit de bună voie în anonimatul muncii, restaurând zeci de monumente bisericeşti, de fresce şi icoane inestimabile, fără a se da însă niciodată bătută.

 


 

 


 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările