Pavel Ciucu, mecanicul pasionat de şah

Pavel Ciucu a jucat în finala Cupei "Jules Verne" la şah

La 49 de ani, bărbatul este pasionat de jocurile minţii şi în pauza de lucru joacă table, ţintar sau şah.Ultimul concurs la care a participat a fost Cupa "Jules Verne" la şah, unde a jucat în finală.

Pavel Ciucu a lucrat aproximativ 30 de ani ca mecanic. A reparat mii de maşini şi utilaje atât în ateliere, cât şi pe şantierele de construcţii. De fiecare dată când un utilaj se strica, el era chemat să remedieze defecţiunea pentru ca lucrarea să poată avansa.  În afară de mecanică, o meserie dificilă care presupune cunoştiinţe de matematică şi fizică, bărbatul are o altă pasiune. Sportul minţii îl fascinează pe Pavel Ciucu încă din copilărie. Şahul l-a descoperit la vârsta de 7-8 ani, când fratele său mai mare a confecţionat o tablă de şah.

“Fratele meu a făcut, când eram mici, o cutie de table din placaj. Piesele erau tăiate dintr-o coadă de mătură. Pe partea cealaltă a desenat tabla de ţah. Nu ştiam pe atunci să jucăm decât cu nebunul, calul şi tura şi când rămâneam fără acestea, se încheia jocul.”, îşi aminteşte bărbatul.

A învăţat apoi să joace şah în faţa blocului, cu copiii din cartier. După ce a prins gustul jocului, Pavel Ciucu a început să joace pe unde şi cu cine apuca. Participa la concursuri în cartier,  mai apoi cu alţi copii din cartierele învecinate şi a ajuns chiar să joace cu bătrânii care se adunau în Parcul 1907, din centrul oraşului.

A participat la primul concurs din plesneală
„A fost mult până am prins gustul jocului. Mi-au plăcut combinaţiile, posibilităţile de a câştiga. În plus este un excelent mod de a înlătura plictiseala, de a-ţi petrece timpul liber. Şahul dezvoltă memoria şi orientarea în spaţiu.”, spune jucătorul.

La primul concurs a participat dintr-o plesneală şi îşi aminteşte şi acum ziua aceea ca şi cum s-ar fi întîmplat ieri, deşi avea doar 11 ani. “M-am dus la un concurs la Casa Pionierului, ştiam nişte băieţi care jucau aici la club. Am participat cu un prieten, dar nu ştiam să joc aşa bine. De abia ştiam să mut piesele corect, nu jucam strategic. Dar m-au îmbărbătat chibiţii, îmi spuneau de pe margine cum să mut piesele şi am câştigat.”, spune şahistul.
Pavel Ciucu a prins apoi încredere în sine şi curaj, participând la majoritatea concursurilor de şah care se organizau în oraş. Astfel a reuşit să obţină categoria I şi a câştigat 4 concursuri judeţene, organizate la Casa Sindicatelor şi Casa Cărţii.

Juca ţintar în pauza de masă, la serviciu
În afară de şah, mecanicul joacă şi acum jocurile preferate în copilărie: ţintar, dar şi tenis de masă. Pe vremea şcolii Pavel Ciucu lua fiecare cartier din oraş la rând, în căutarea unei mese de tenis liberă. Anul trecut a câştigat locul II la Cupa 1 Decembriue organizată la Şcoala Numărul 10. Ţintar  juca şi la serviciu.

 “Jucam ţintar pe şantier, cu colegii de muncă. În pauza de masă luam table şi ca piese foloseam ce aveam la îndemână: şuruburi sau piuliţe.”
Ultimul concurs la care mecanicul a participat a fost Cupa “Jules Verne”, unde a ajuns în marea finală. 

Profil:
Născut: 27 iulie 1960, comuna Izvoru, judeţul Argeş
Studii: Liceul Industrial de Construcţii Maşini “Henri Coandă”, Şcoala profesională de construcţii, mecanici maşini şi utilaje.
Experienţa profesională: A lucrat ca mecanic de maşini şi utilaje, îndeosebi pe şantiere.
Familie: Necăsătorit, fără copii.

Ce-i place: În afară de şah, îmi plac tenisul de masă, înotul şi excursiile. Mi-ar plăcea foarte mult să vizitez Israelul, este o ţară despre care se vorbeşte mult în ultima vreme. Îmi plac ordinea şi disciplina, oamenii corecţi.
Ce nu-i place: Îmi displac minciuna, trădarea, nedreptatea şi mândria. Aceste defecte nu-şi au rostul în societate. Sunt anormale.

Întrebări şi răspunsuri:
Care e secretul unei victorii în jocul de şah?
P.C. : “Atenţia este foarte importantă în jocul de şah. Trebuie să gândeşti fiecare mutare şi să anticipezi mutările adversarului tău. Ca să nu pierzi trebuie să te concentrezi, să ai grijă să nu muţi o piesă greşită, să nu faci o mutare care ar putea să te compromită”


Cât de des vă antrenaţi pentru şah?
P.C.: “Joc  în timpul liber, ori de câte ori am ocazia. Din păcate în parcul 1907 din Piteşti nu sunt suficiente mese, iar vara se adună mulţi şahişti şi nu avem unde să jucăm. Ar mai trebuie aduse două-trei mese să avem toţi loc. ”