Mihai Toma, singurul compozitor de muzică electronică invitat la Festivalul Enescu: „Ascultam cu orele albume în căşti. Am fost autodidact“

Mihai Toma, singurul
compozitor de muzică electronică invitat la Festivalul Enescu: „Ascultam cu orele albume în căşti. Am fost autodidact“

Mihai Toma a locuit şi compus trei ani şi jumătate în Norvegia FOTO: arhiva personală

Originar din Piteşti, compozitorul Mihai Toma este cunoscut în plan internaţional, creaţiile sale fiind incluse pe celebrele volume de muzică ambientală Buddha Bar, iar în anul 2015 a fost primul şi singurul compozitor de muzică electronică invitat să participe în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu“ cu un proiect original intitulat „Enesciada“ în care a reinterpretat muzica marelui compozitor român.

Mihai Toma (38 de ani) a învăţat singur să compună melodii, neavând studii muzicale. De-a lungul anilor a compus melodii pentru artişti precum Smiley, Morandi, Delia sau Loredana. Şi tot Mihai Toma este creatorul conceptului spectacolului „Dacika”, menit să pună în valoare muzica tradiţională românească, într-o reinterpretare contemporană. Acest proiect a fost deja prezentat în cadrul a numeroase concerte şi festivaluri începând cu anul 2015 (în Bucureşti – Piaţa Universităţii, parcul Cişmigiu, Palatul Mogosoaia, la Focşani, Mărăşeşti, Mărăşti, Braşov, Sinaia, Zalau, Petrosani, Piteşti), bucurându-se de un succes deosebit si de o primire entuziastă din partea tutror categoriilor de public.

Muzica lui Mihai Toma îmbină sunete electronice, ritmuri Chill-Out si World Music, percuţii tribale şi teme etno-folclorice cu puternice influenţe româneşti, dar şi din alte zone folclorice ale lumii.

Trei dintre melodiile sale au fost selectate pe trei volume de muzică ambientală Buddha Bar dintre mii de melodii trimise de compozitori din toată lumea. Prin aranjamentul muzical făcut de Mihai, piesa “Flutaka” a ajuns să fie promovată în întreaga lume între alte ritmuri de world-music. De atunci cota sa a crescut exponenţial. Celebra casă de discuri George V Records a semnat cu Mihai Toma un contract.

Mihai Toma este, de asemenea, colaborator la realizarea coloanei sonore a documentarului Flavours of Romania produs şi prezentat de cineastul britanic Charlie Ottley.

Mihai Toma şi-a început cariera muzicală la vârsta de 16 ani, colaborând cu trupe şi artişti din zona pop şi dance, producând şi orchestrând materiale muzicale atât pentru formaţii româneşti cât şi de peste hotare – Amazon Ensemble (Brazilian folk music), Chandra Lacombe (music for healing and meditation), Thor Nishanlee (Indian pop music).

Mihai Toma stăpâneşte o gamă largă de instrumente muzicale – de la fluiere tradiţionale, chitară, claviatură, până la percuţii şi diverse instrumente de culoare rar întâlnite. Pasiunea lui pentru muzică şi pentru ingineria sunetului îl ajută să se dezvolte în domenii diverse, fiind producătorul unei ediţii de poveşti clasice româneşti şi compunând muzică pentru reclame TV, gingle-uri radio şi mai ales muzică de film.

În interviul acordat pentru Weekend Adevărul, Mihai Toma vorbeşte despre începuturile carierei sale, despre cum i-a influenţat cariera perioada petrecută în Norvegia, ca şi despre spectaculosul proiect Enesciada.

 Când şi cum a fost primul tău contact cu muzica?

A fost în liceu, în clasa a XI-a. Eram la o clasă de informatică, am făcut un liceu de informatică, şi am descoperit un program pe calculator cu care se putea face muzică. Era destul de complicat, lucram în MS-DOS, nu apăruse Windows. Aşa că am început să învăţ acel program văzând cum sunt alte melodii făcute. Exista o comunitate de programatori internaţionali care realiza la concursurile de profil tot felul de softuri grafice şi ce aveau şi muzică pe fundal. Acea muzică era disponibilă gratis pe internet şi puteai să ai acces la acele piese muzicale şi să vezi cum sunt făcute integral, puteai să iei şi porţiuni din acele piese şi să le adaugi propriile melodii. Nu erau MP3-uri, erau piese cu partituri, cu tot. Am învăţat cum se orchestrează disecând şi văzând cum sună alte piese văzute din interior.

De mic mi-au plăcut Vangelis, Jean-Michel Jarre, Kitaro, muzica lor era considerată muzică new age electronică. Era o muzică foarte variată ca sound. În general, era o muzică melodioasă, nu una abstractă. Ascultam cu orele albume în căşti. Am fost autodidact pe partea muzicală.

Cine te-a influenţat mai mult: Vangelis sau Jean-Michel Jarre?

M-a influenţat mai mult Vangelis, pentru că a avut o melodicitate aparte şi o sensibilitate ce a fost pe stilul meu. Ca sound, m-au influenţat aproape toţi artiştii pe care i-am ascultat şi chiar şi muzica comercială ce s-a făcut în studio cu mai mulţi artişti în perioada în care colaboram cu Marius Moga şi cu Randi de la trupa Morandi, am avut 5-6 melodii pe albumele lor. Îmi plăcea mult muzica de film, muzica chill out. Atunci am descoperit compilaţiile Buddha Bar, pe care ulterior am ajuns să am şi piese.

Ai colaborat cu artişti români de top precum Smiley, Marius Moga, Delia, Loredana sau Randi. Cu care dintre ei a fost cea mai specială colaborare?

Pe când eram în liceu eram prieten şi cu Smiley. Când am ajuns la facultate, el a intrat în trupa Simplu. Aşa l-am cunoscut şi pe Marius Moga şi am început colaborarea cu el în perioada anilor 2000. Şi atunci am avut acces la primele studiouri profesioniste. Însă cel mai mult lucram tot pe calculatorul personal.

O colaborare foarte bună a fost cu Randi şi cu Marius Moga. Cu ei stăteam în studio mult timp. Randi era din Piteşti, ca şi mine. În studioul lui Marius Moga a fost o perioadă în care acolo se făcea aproape toată muzica din România. Am făcut şi muzică pentru telenovele TV în acea perioadă. Eram şi inginer de sunet şi de mixat voci. Pas cu pas, am învăţat şi care sunt secretele unei melodii pop de impact. Şi uşor-uşor am integrat partea comercială a muzicii în muzica mea. Fiecare a plecat pe drumul lui din studioul lui Marius Moga. Smiley şi-a făcut studioul său, la fel şi Randi. Iar eu am plecat şi am făcut un proiect cu cvartetul Passione. Am scos împreună un album intitulat „Soft Touch”, cu cele mai multe piese compuse de mine. Ca stil, albumul a fost pop chill out simfonic, ceva nou pentru România. La un moment dat, am ieşit din acest proiect pentru că am plecat în Norvegia.

Am realizat cât de mult potenţial este în a concepe lucrări pentru publicul larg, însă inspirate de folclorul românesc”

Cât de utilă a fost experienţa din Norvegia pentru evoluţia ta muzicală?

Am stat trei ani şi jumătate în Norvegia, la Oslo. Am dorit să cunosc lumea muzicală de acolo şi am contactat pe e-mail mai multe studiouri muzicale din Oslo. Câţiva mi-au răspuns şi aşa am ajuns să intru în marile studiouri de acolo, foarte profesioniste, cu investiţii de milioane de euro, foarte diferite de studiourile din România. Veneau la Oslo muzicieni din toate colţurile lumii.

Am remarcat că foarte mulţi alegeau să interpreteze muzică din locurile natale – şi audiţia lor era captivantă. Astfel, am realizat cât de mult potenţial este în a concepe lucrări pentru publicul larg, însă inspirate de folclor. Pentru că ele conţin un adevăr pe care acele culturi l-au născut şi dezvoltat din experienţa lor de viaţă, este ceva sincer şi cu care poate rezona fiecare ascultător. Mi-am dorit să lucrez cu teme populare româneşti cât mai melodioase, să le integrez în cadrul stilului muzical chill out – care mie îmi place mult. Şi atunci am început să fac prelucrări de teme folclorice şi să lucrez la primul album, intitulat „Flutaka”. Atunci am compus şi melodia „Flutaka”. Am avut încredere în acea piesă şi în mesajul său emoţional şi i-am trimis-o pe e-mail lui DJ Ravin, cel care se ocupă de compilaţiile Buddha Bar şi face selecţia melodiilor. Spre surprinderea mea, DJ Ravin mi-a răspuns după mai multe luni şi mi-a spus că vrea să includă piesa pe următoarea compilaţie Buddha Bar. A fost o motivaţie să continui să compun pentru albumul meu şi să mă întorc în România.

Ai semnat un contract cu faimoasa casă de discuri George V Records. Cum decurge acea colaborare?

Este un contract de cesiune neexclusivă. Este un acord de a mi se pune melodia pe compilaţia lor. Ei vând albumul şi îmi dau o parte din încasări. Contractul nu este exclusiv. Contractul se face la fiecare melodie. Am până acum trei melodii pe trei compilaţii Buddha Bar, volumele XV, XVII şi XIX.

Ai fost primul şi singurul compozitor de muzică electronică invitat să participe în cadrul Festivalului „George Enescu”, la ediţia din 2015. Ai avut un proiect original, intitulat Enesciada, prin care ai reinterpretat muzica lui George Enescu. Cum a fost acea experienţă şi cum a fost drumul de la idee la produs muzical finit?

Organizatorii Festivalului George Enescu au anunţat că ar dori să selecteze nişte proiecte ce ar putea promova muzica lui George Enescu printre tineri şi în cadrul maselor largi. Eu avusesem pe albumul Flutaka o prelucrare a Ciocârliei. Am trimis-o organizatorilor şi le-a plăcut foarte mult. Mi-au spus să prelucrez mai multe piese, să prezint muzica lui Enescu într-o variantă puţin mai comercială, să mă încadrez în standardele moderne, dar fără să distrug tema şi melodia originală. Şi aşa au apărut cele 30 de minute de muzică din cadrul proiectului, prelucrări după Rapsodia nr. 1, nr. 2, Poema Română, Balada pentru vioară, Impresii din copilărie, piese mai puţin cunoscute din care am selectat pasaje şi am făcut melodii. Şi aşa a apărut proiectul şi a fost primit foarte bine, a fost şi multă lume care l-a ascultat pe internet

Compune muzică de la 16 ani

CV

Data şi locul naşterii: 30 decembrie 1980, Piteşti

Studiile şi cariera:

A absolvit Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din Bucureşti în 2005

Şi-a început cariera muzicală la vârsta de 16 ani, colaborând cu trupe şi artişti din zona pop şi dance, producând şi orchestrând materiale muzicale atât pentru formaţii româneşti cât şi de peste hotare – Amazon Ensemble (Brazilian folk music), Chandra Lacombe (music for healing and meditation), Thor Nishanlee (Indian pop music)

Trei dintre compoziţiile sale- “Flutaka”, “Ena” si “Moon Dance”- au fost incluse pe celebrele compilaţii Buddha Bar, volumele XV, XVII şi XIX

Este singurul compozitor de muzică electronică invitat să participe în Festivalul Internaţional GEORGE ENESCU ediţia 2015 cu proiectul Enesciada.

A colaborat la realizarea coloanei sonore a documentarului Flavours of Romania produs şi prezentat de cineastul britanic Charlie Ottley.

Pe cele 3 albume publicate până în prezent – Flutaka, Dacika si Carpatika sunt incluse câte 15 melodii cu sonorităţi moderne, spaţiale, dansante şi spirituale. Pe lângă piese originale, albumele cuprind prelucrari ale unor teme tradiţionale celebre: Cântec despre Bucovina, Unde e Târgoviştea, Ciocârlia, Balada de C. Porumbescu, Caluşul, Mociriţă cu Trifoi.

Este creatorul proiectului muzical Dacika, un concept sonor prezentat public în cadrul a numeroase festivaluri în Bucureşti şi în ţară, unde s-a bucurat de un uriaş succes în rândul tuturor categoriilor de public. Stilul muzical abordat este cel al muzicii electronice simfonice monumentale (model Vangelis – Jean Michel Jarre - Yanni), pornind de la prelucrarea de teme muzicale româneşti de factură populară şi cultă.

Locuieşte în: Bucureşti

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: