Medierea familială transfrontalieră. Cum funcţionează ca parte în litigiu
0
Ca parte într-un litigiu familial, puteţi solicita medierea în toate statele membre ale UE. Medierea familială transfrontalieră este un proces derulat în prezenţa unui mediator (sau a mai multor mediatori), persoane terţe calificate şi imparţiale.
De la bun început trebuie să ştiţi că un mediator nu are competenţa de a decide, ci are rolul de a ajuta părţile să reia dialogul şi să îşi rezolve problema singuri.
În cazul unui litigiu familial transfrontalier (părţile se află în ţări diferite), acordul la care se ajunge reprezintă o soluţie personalizată pentru litigiul lor, care garantează că deciziile parentale ţin cont de interesul superior al copilului, în cazul în care este vorba de un copil (răspunderea părintească şi dreptul de vizită, răpirea copiilor de către unul dintre părinţi, măsuri de protecţie a copilului, obligaţiile de întreţinere a copiilor sau a foştilor parteneri şi alte consecinţe ale divorţului sau ale separării).
În medierea familială transfrontalieră, partenerii sunt încurajaţi să îşi asume răspunderea pentru deciziile legate de viaţa de familie şi să încerce mai întâi să îşi rezolve conflictele fără a apela la sistemul judiciar.
Medierea poate să creeze un climat constructiv pentru discuţii şi să asigure înţelegeri echitabile între părinţi, care să ţină seama, de asemenea, de interesul superior al copilului.
Cum funcţionează?
Ca parte într-un litigiu, puteţi solicita recurgerea la mediere în toate statele membre. În unele state membre, judecătorul poate invita părţile la un litigiu să recurgă la mediere.
„În cazul în care toate părţile acceptă să recurgă la mediere, mediatorul ales stabileşte calendarul procesului de mediere. Modul în care este ales mediatorul depinde de la o ţară la alta - puteţi găsi aceste informaţii pe pagina naţională respectivă disponibilă în partea dreaptă a paginii.
Reprezentanţii legali pot juca un rol important prin furnizarea informaţiilor juridice de care părţile au nevoie pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză. Acordurile rezultate în urma medierii pot deveni executorii dacă ambele părţi solicită acest lucru. Aceasta se poate realiza, de exemplu, prin aprobarea de către o instanţă sau prin autentificarea de către un notar public”, precizează site-ul oficial al UE, e-justice.europa.eu.
Reprezentanţii legali pot verifica acordul de mediere pentru a se asigura că acest acord produce efecte juridice în toate sistemele juridice vizate.
De ce e indicat să recurgeţi la mediere
E-justice.europa.eu prezintă avantajele acestui proces:
• Aveţi posibilitatea de a controla rezultatul litigiului în care sunteţi implicat.
• Medierea este un mediu uşor de folosit în care părţile sunt cele care decid cum să îşi soluţioneze conflictele.
• Medierea vă permite să vă revizuiţi şi să vă adaptaţi sfera conflictului.
• Dumneavoastră sunteţi cei care luaţi deciziile şi ajungeţi la un acord, fără ca acest lucru să fie însă obligatoriu.
• Prin recurgerea la mediere, nu renunţaţi la dreptul de a sesiza o instanţă sau de a continua o acţiune judiciară.
• Medierea este o soluţie avantajoasă pentru fiecare parte care participă la mediere.
• Mediatorul este o persoană imparţială şi calificată care vă poate ajuta în încercarea de a găsi soluţii la problemele pe care le aveţi.
• În comparaţie cu un proces, medierea este relativ necostisitoare.
• Procesul de mediere este relativ rapid, se poate conveni uşor o dată reciproc convenabilă pentru părţi şi poate avea loc în diferite locuri.
• Medierea permite adoptarea de soluţii flexibile (personalizate) şi ajută la menţinerea sau consolidarea unor relaţii constructive şi a contactelor viitoare între părţi.
• Se poate beneficia de sprijin şi consiliere din partea unui reprezentant legal în cadrul medierii.
• Medierea poate reduce numărul de cazuri viitoare cu care sunt sesizate instanţele.
Cum puteţi găsi un mediator
Dacă există indicii în sensul că respectivul caz nu este adecvat pentru mediere sau că o parte (sau ambele părţi) nu este dispusă să încerce medierea, este necesară intervenţia autorităţilor judiciare.
"În ceea ce priveşte caracterul adecvat al cazului de a fi supus medierii, trebuie să se acorde o atenţie deosebită identificării unor posibile riscuri, cum ar fi existenţa şi gravitatea violenţei domestice, abuzul de droguri sau de alcool, maltratarea copiilor, etc. Trebuie să se decidă pentru fiecare caz în parte dacă recurgerea la mediere este adecvată şi ce standarde trebuie să aplice mediatorul şi organizaţia de mediere", arată e-justice.europa.eu.
Se încarcă comentariile...
