Manuscris inedit al lui Petre Ţuţea şi fotografii din arhivele Securităţii. Unde vor fi expuse obiectele

Manuscris
inedit al lui Petre Ţuţea şi fotografii din arhivele Securităţii. Unde vor fi expuse obiectele

Petre Ţuţea cu iubita sa în anii 1920 la Cluj FOTO: arhivă Mihai Floroiu

În primăvara anului 2020, în comuna argeşeană Boteni vor începe lucrările la casa memorială şi parcul ce vor purta numele marelui filosof Petre Ţuţea. În casa memorială vor fi expuse, printre altele, un manuscris inedit al lui Petre Ţuţea, precum şi fotografii din arhivele Securităţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Despre acest proiect am stat de vorbă cu Vasile Leau, primarul comunei Boteni şi cu Mihai Floroiu, cercetător ştiinţific foarte pasionat de opera şi viaţa lui Petre Ţuţea, care strânge fotografii şi documente inedite de mai mulţi ani pentru viitoarea casă memorială.

„Terenul unde vor fi casa memorială şi parcul are aproximativ 2.000 metri pătraţi. Terenul a fost donat de familia Ţuţea. Lucrările vor începe în primăvara anului 2020. Casa unde s-a născut Petre Ţuţea a fost demolată de familie acum câteva decenii. Avem însă câteva fotografii cu casa şi ne vom baza pe acestea în realizarea proiectului casei memoriale. În comună aveam deja o grădiniţă şi o şcoală ce poartă numele marelui filosof. În comună este şi un bust al lui Petre Ţuţea. Dintre membrii familiei Ţuţea, mai sunt în viaţă câţiva nepoţi ai unui frate al său şi o verişoară. La viitoarea casă memorială vor fi aduse şi mai multe obiecte ce i-au aparţinut lui Petre Ţuţea şi care în prezent sunt la muzeul din sat”, spune Vasile Leau, primarul comunei Boteni.

Vasile Leau, primarul comunei Boteni FOTO: Ziarul ARGEŞUL

Referitor la costurile finanţării, primarul de la Boteni ne-a declarat că acestea vor fi cunoscute după finalizarea proiectului. Finanţarea va fi asigurată printr-o sponsorizare de la compania Holcim.

„L-am văzut pe Petre Ţuţea de câteva ori când eram copil. Era un bărbat bine, elegant şi înalt”, îşi aminteşte Vasile Leau.

„După Revoluţie s-a profitat mult de imaginea lui Petre Ţuţea“

Mihai Floroiu (foto) este absolvent al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti, promoţia 2015. A urmat cursurile masterului de Istoria comunismului în România, promoţia 2017, în cadrul aceleaşi facultăţi. A fost bursier şi colaborator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi cercetător acreditat al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. A participat la numeroase şcoli de vară, conferinţe şi dezbateri pe subiecte de istorie contemporană românească.

„În viitoarea casă memorială vor fi fotografii cu Petre Ţuţea obţinute din arhivele familiei sale. Vor fi fotografii cu Ţuţea când era student la Cluj, fotografii cu el după ce a ieşit din închisoare, fotografii din perioada interbelică, fotografii cu el urmărit de Securitate. Vor fi în casa memorială şi o bună parte din corespondenţa sa şi multe manuscrise originale, inclusiv un manuscris ce nu a mai fost publicat până acum. De teamă să nu îi fie confiscate de către autorităţi, Petre Ţuţea distribuia manuscrisele pe la prieteni şi pe la rude. Vor fi şi mai multe documente ce nu au fost văzute până acum şi ce vor fi expuse în viitoarea casă memorială. Când va fi gata casa memorială, Petre Ţuţea va putea fi repus în adevărata lui valoare. Vom scoate la iveală ce nu s-a ştiut despre Petre Ţuţea. După Revoluţie s-a profitat mult de imaginea lui Petre Ţuţea şi nu a fost nimic clar. Ei bine, acum avem documentele. Sunt absolut spectaculoase şi impresionante documentele legate de perioada petrecută în închisoare. Am găsit inclusiv un manuscris pe care Petre Ţuţea l-a scris în închisoare”, ne-a declarat Mihai Floroiu.

O pagină dintr-un manuscris nepublicat până acum FOTO: arhivă Mihai Floroiu

Legat de manuscrisul ce nu a văzut lumina tiparului până acum, cercetătorul Mihai Floroiu spune că acesta a fost scris în 1979. „Este şi o înregistrare audio cu Petre Ţuţea recitind acel manuscris. Volumul poartă numele „Reflecţii religioase asupra cunoaşterii”. în înregistrarea audio, Petre Ţuţea citeşte capitolul „Prometeu”, singurul publicat din acel volum”.

Deocamdată, pentru viitoarea casă memorială au fost strânse peste 50 de fotografii cu Petre Ţuţea, cele mai multe nepublicate până acum. „Sunt şi câteva fotografii inedite cu Petre Ţuţea în Rusia, când s-a parafat un acord comercial la nivel înalt”, adaugă Mihai Floroiu.

Tânărul cercetător şi-a susţinut lucrarea de licenţă în 2015 axându-se pe viaţa lui Petre Ţuţea.

Mihai Floroiu are şi o carte în pregătire, împreună cu cercetătorul Liviu Ţăranu de la CNSAS, o carte „ce va lămuri toate aspectele legate de Petre Ţuţea din perioada 1944-1989” şi ce va fi publicată în 2020.

13 ani petrecuţi în închisorile comuniste

Petre Ţuţea cu Marcel Petrişor în anii 1970 FOTO: arhivă Mihai Floroiu

Eseistul, filosoful şi economistul Petre Ţuţea s-a născut la 6 octombrie 1902, în comuna Boteni. Petre Ţuţea a urmat şcoala primară din Boteni, ce astăzi îi poartă numele.

Arestat pe 12 aprilie 1948, Petre Ţuţea a petrecut în total 13 ani în închisorile comuniste.

Petre Ţuţea s-a stins din viaţă lucid, la 3 decembrie 1991, într-un spital din Bucureşti, pe când era intervievat de un grup de reporteri. Omul care a vorbit despre neamul românesc ca despre unul „ales” a fost înmormântat în satul lui natal, de ziua Sfântului Nicolae, sicriul cu trupul neînsufleţit fiind dus la groapă cu un car tras de vaci.

La şapte ani de la moartea lui Petre Ţuţea, statul român a realizat o primă măsură reparatorie faţă de memoria marelui gânditor: prin Decizia nr. 4/19 ianuarie 1998, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în anulare împotriva sentinţei nr. 179 din 29 septembrie 1956 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare, Colegiul de Fond şi a deciziei penale nr. 540 din 21 noiembrie 1959 a tribunalului suprem - Colegiul Militar, prin care Ţuţea era condamnat la 18 ani muncă silnică şi 8 ani degradare civică.

Petre Ţuţea a fost supranumit „Socrate al României” datorită preocupărilor filosofice şi a rolului educativ pe care l-a asumat prin exemplul personal în orice circumstanţe, chiar şi în închisoare. Din cauza interdicţiei de a publica şi a persecuţiilor de după 1989, nu a apucat să-şi vadă numele pe coperta unei cărţi în timpul vieţii. Ulterior însă, scrierile şi interviurile sale au început să fie difuzate prin toate mediile. După decembrie 1989, a cunoscut o popularitate fulminantă. A primit în garsoniera sa zeci de ziarişti, iar în lumea culturală a început să se vorbească despre un nou curent: ţuţismul. Deşi cărţile i-au fost publicate abia după trecerea în nefiinţă, talentul lui nu a fost acela de scriitor, ci de orator. Astfel, Ţuţea a rămas celebru cu o culegere de vorbe memorabile.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: