Magiunul de prune Topoloveni, un secol de existenţă. Interviu cu Bibiana Stanciulov, „mămica” dulceţurilor
0Bibiana Stanciulov, ambiţioasa femeie de afaceri care a făcut dintr-un morman de fiare vechi, o fabrică de magiunuri şi dulceţuri sută la sută naturale, recunoscute naţional şi internaţional, dezvăluie într-un interviu acordat ziarului Adevărul că pentru 2014 şi-a propus să cucerească noi pieţe: elveţiană, norvegiană, rusă şi zona Dubai.
1. Ce a reprezentat anul 2013 pentru dumneavoastră şi pentru compania Dvs.?
Bibiana Stanciulov: Un an în care ne-am respectat angajamentul faţă de consumatori: am primit patru premii internaţionale pentru magiun şi dulceţuri. 2013 este anul în care am început producerea magiunului de prune ecologic.
Pe plan naţional am iniţiat analiza magiunului Topoloveni în consumul persoanelor bolnave de diabet şi rezultatul, după studiul clinic, a fost că "magiunul de prune Topoloveni poate fi consumat de persoane bolnave de diabet, cu acordul medicului curant".
Din punct de vedere legislativ am reuşit să obţinem standardizarea magiunului de prune şi ne-am implicat în elaborarea unor legi referitoare la produsele tradiţionale şi definirea magiunului de prune, a gemurilor şi a dulceţurilor.
Pe plan european am reuşit să accesăm fonduri europene pentru promovarea magiunului Topoloveni, în valoare de 1,5 milioane euro.
2. Ce proiecte aveţi pentru 2014 şi pentru anii care vor urma şi cu ce alte sortimente de magiunuri şi dulceţuri ne veţi uimi în viitorul apropiat?
Anul 2014 va marca împlinirea unui secol de când există reţeta magiunului de prune la Topoloveni şi va fi un an festiv pentru societatea noastră. În acest an de cotitură vom încerca să ne îndreptăm atenţia în mod exclusiv către produsele ecologice; în acelaşi timp vom lansa produse la fel de surprinzătoare din punct de vedere al calităţii nutriţionale.
De precizat că 2014 este al doilea an de implementare a fondurilor europene pentru promovarea magiunului.
3. Câte sortimente fabricaţi la această dată şi care sunt acestea?
Am pornit cu un singur produs în 2008 - magiunul de prune Topoloveni - iar acum fabricăm 18 produse: magiunul, două tipuri de zacuscă (de vinete şi de ciuperci), pastă de roşii româneşti şi 14 tipuri de dulceaţă. Dulceţurile noastre sunt 100% naturale, fără zahăr adăugat, realizate după o reţeta proprie, reţetă înregistrată la OSIM.
4. Cât de greu v-a fost să va menţineţi standardele înalte de calitate într-un context competiţional în care tentaţia compromisurilor este mare?
Nu ne-a fost deloc greu, deoarece nu ne-am gândit NICIODATĂ să recurgem la compromisuri de calitate în favoarea banului. Este interesant şi pozitiv în acelaşi timp faptul că în ultimul timp se vorbeşte tot mai des despre alimente, sănătatea din farfurie. Toate aceste discursuri ne îndreaptă atenţia către tentativa de a modifica preconcepţii, de început al educaţiei nutriţionale.
5. Produsele pe care le fabricaţi sunt recunoscute ca fiind în primul rând “sănătoase”. Au românii educaţia necesară pentru a cauta pe rafturi produsele cu adevărat sănătoase?
Sănătos este similar "alimentului funcţional" şi se referă strict la produsele obţinute din ingrediente naturale. Din analiza vânzărilor este evident faptul că produsele sănătoase sunt în atenţia consumatorilor. Nu există încă un cult al sănătăţii şi educaţiei, fapt care ne conduce în derizoriu din toate punctele de vedere. Se fac eforturi pentru a se inocula respectul pentru sănătate, pentru atenţia la ce se consumă, pentru consumul produselor româneşti care ar conduce la majorarea PIB-ului şi implicit a veniturilor personale.
6. Unde şi cât de bine au fost primite peste hotare produsele Sonimpex Topoloveni şi ce pieţe externe v-aţi propus să cuceriţi?
Există un cult al cumpărării magiunului nostru la Târgul de la Berlin - Săptămâna Verde. Până în momentul în care am accesat fondurile europene de promovare, din punct de vedere financiar nu ne-am permis promovare, publicitate. Prin programele pe care le-am accesat sperăm să cucerim piaţa elveţiană, norvegiană, rusă şi zona Dubai.
7. Aţi făcut la Topoloveni o investiţie uriaşă şi aţi adus pe piaţă, odată cu ea, un produs de excepţie. Vorbim de o afacere profitabilă, totuşi? La ce cifra de afaceri anuală aţi ajuns, de la cât aţi pornit şi care a fost cel mai greu an al proiectului Dvs.?
Investiţia este foarte mare deoarece am accesat şi obţinut acreditarea de calitate de la Uniunea Europeană, fiind în continuare singurii din România care se bucură de o recunoaştere a unicităţii, autenticităţii şi tradiţionalităţii unui produs. Magiunul pe care îl producem la Topoloveni se bucură de siguranţă alimentară a produsului şi a condiţiilor de producere. În 2008, când am început ambalarea în borcane, magiunul reprezenta 150-200.000 dolari USA/an, iar astăzi reprezintă 1,5 - 2 milioane euro/an. Profitul net este dificil de obţinut, deoarece investiţiile sunt foarte mari; la cumpărarea magiunăriei, în 2001, în curtea fabricii era un maldăr de fier vechi şi ruginit şi nişte clădiri care erau gata să cadă...
Financiar este foarte dificil încă din 2009-2010, dar foarte dificil a fost din momentul în care "colegii" din industria alimentară au început concurenţă neloială, pe baza notorietăţii create de noi, Sonimpex.
8. Aţi fost vreodată tentată să renunţaţi?
Nu poţi să renunţi la ceva ce te identifica. Este muncă mea şi a Dianei, a Fam. Găgeanu, a unui colectiv excepţional. Suntem deja îndârjiţi în a demonstra în fiecare minut, în fiecare zi, ce produse minunate facem noi, românii, cât respect avem pentru sănătate, pentru copiii nostri, cărora trebuie să le lăsăm o identitate ca ROMÂNI. Este starea de român pe care mi-au inoculat-o, de la cea mai fragedă vârstă, bunicii, părinţii. Patriotismul se demonstrează nu se "demagogizează".
9. Anul trecut aţi declarat că „hypermarketurile sunt infernul pe pământ”. Sunteţi, în continuare, dezamăgită de relaţia cu marile lanţuri de magazine sau lucrurile s-au mai schimbat? În câte hypermarketuri se comercializează produsele Dvs., cât de greu şi cât de avantajos este să pătrunzi într-un asemenea spaţiu comercial.
Magiunul, dulceţurile şi zacuştile se găsesc pe rafturile majorităţii hipermarketurilor. Principala vină în relaţia cu hipermarketurile o au producătorii care se lasă înşelaţi în speranţa unor câştiguri rapide. "Marca proprie" a distrus industria alimentară, conduce la produse inferioare calitativ şi care, paradoxal, sunt foarte scumpe faţă de ingredientele din care sunt obţinute.
Legile, cum ar fi 321, referitorare la termenul de încasare sunt nerespectate. Cine este vinovat?!
Consider că hipermarketurile ar trebui să aibă o zonă a produselor tradiţionale româneşti, prin Lege, produse care să fie incluse pe rafturi, cu taxe minime.
10. Vă aflaţi pe lista furnizorilor Casei Regale a României. Cât de riguroasă a fost selecţia şi care este povestea acestei relaţii?
Magiunul de prune Topoloveni a fost în atenţia Casei Regale un an, după care am primit calitatea de Furnizor al Casei Regale. Toate produsele pe care le oferim sunt multiplu recunoscute internaţional prin analize, prin teste făcute de Academia de Gastronomie Franceză, Chefi cu stele Michelin, Institutul Internaţional de Gust şi Calitate. Niciun produs obţinut de noi nu conţine conservanţi sau zahar adăugat; niciun produs nu conţine ingrediente care nu există la noi în ţară. Singura dulceaţă pentru care am importat ingredient este dulceaţa de goji, fructele goji nefiind în cultură noastră agricolă.
11. Având în vedere că reprezentaţi un brand al Argeşului, care face cinste nu doar judeţului , ci şi României, aţi beneficiat de sprijin din partea autorităţilor? Ne interesează dacă, dincolo de titlurile gen “cetăţean de onoare” aţi simţit şi susţinere materială din partea parlamentarilor de Argeş, Consiliului Judeţean, Guvernului României?
Vă dau un exemplu… Normal ar fi fost ca în cadourile oferite de Crăciun, de Paşte, să se regăsească produse româneşti! Am apelat la sistemul bancar care ar fi putut achiziţiona pentru cadou, magiunul Topoloveni, cu atât mai mult cu cât nu există restricţii de consum. Ar fi fost interesant să se regăsească în meniul aleşilor noştri, la Parlament... Există bănci în România care achiziţionează, de la gumă, hârtie, până la autoturisme, strict mărci obţinute în ţară de origine. Aşa se obţine un nivel de trai ridicat.
Am mulţumit domnului Ministru Delegat Cristian David care a încercat de fiecare dată să promoveze magiunul în "lumea" românilor din afară ţării.
În acest an, la Ministerul Turismului se încearcă promovarea în zonele turistice a produselor tradiţionale, printre care şi magiunul.
Implicarea Politicului şi Administrativului ar consta în implicarea pentru respectarea Legilor Europene în ce priveşte comercializarea şi producerea bunurilor alimentare!
Ar fi interesant de emis o lege prin care fiecare fabrică de bunuri alimentare să certifice câte un produs tradiţional românesc.
Produsele 100% naturale, fără zahăr adăugat, ar trebui să aibă TVA minim deoarece consumul acestor produse conduce la menţinerea sănătăţii şi, deci, economii la Ministerul Sănătăţii!
Legile care guvernează Concurenţa Neloială şi Proprietatea Intelectuală ar trebui mult mai bine impusă!
Instituţiile de control al siguranţei alimentare ar trebui să fie mult mai atente!
Consider că educaţia nutriţională ar trebui introdusă ca studiu de la o vârstă foarte fragedă; constatăm interesul doamnei europarlamentar Daciana Sîrbu pentru această zonă.
Se încarcă comentariile...
