Legătura între stima de sine şi dorinţa adolescentelor de a fi slabe. Ce arată un studiu făcut în mediul rural din România

Legătura între stima de sine şi dorinţa adolescentelor de a fi slabe. Ce arată un studiu făcut în mediul rural din România

Tânără fără poftă de mâncare    FOTO: Fotolia

Psihologul clinician Iuliana Stănescu a făcut un studiu referitor la greutatea corporală la adolescente. Eşantionul a fost format din 60 de subiecţi de sexul feminin, iar concluzia lui a fost aceea că stima de sine este un indicator predictibil anumitor caracterisitici ale individului care, amplificate în timp, pot deveni cauza unor comportamente disfuncţionale.

Ştiri pe aceeaşi temă


Pentru că adolescenţa cuprinde trecerea de la stadiul de copilărie la maturitate, precum şi schimbările fiziologice şi psihologice survenite în urma acestei tranziţii, un aspect important în această perioadă de dezvoltare este reprezentat de conturarea stimei de sine.


"Stima de sine poate fi un predictor asupra percepţiei corporale. Totodată, nivelul stimei de sine constituie un aspect important, aceasta raportându-se la modul de acţionare al individului în societate. 

Pe lângă faptul că nivelul stimei de sine deţine un aport esenţial în sănătatea psihică şi fizică, el joacă un rol extrem de important şi în interrelaţionările umane, acestea din urmă fiind predominante perioadei adolescentine", explică, pentru "Adevărul", psihologul clinician Iulian Stănescu.  

În această perioadă de tranziţie între stadiul de copil şi cel de adult au loc modificări atât la nivel fizic cât şi comportamental şi relaţional, iar interesul acordat propriei imagini de către adolescenţi este mai accentuat.

"Este o perioadă delicată, întrucât au loc multiple modificări, în special de natură fizică, un rol extrem de important fiind conturarea stimei de sine. De aceea, această etapă este una vulnerabilă şi tensionată, care necesită acordarea unei atenţii sporite din partea familiei, dar şi din partea societăţii", mai spune specialistul.

Anorexia nervoasă şi bulimia sunt două dintre consecinţele pretenţiilor pe care adolescentele le au de la ele însele în această perioadă, mai ales în lipsa unui suport din partea familiei pentru consolidarea stimei lor de sine.

"Imaginea corporală negativă, deţinută cu precădere de sexul feminin, este în strânsă concordanţă cu depresia, anxietatea sporită, stima de sine scăzută, perfecţionismul, multiplicându-se astfel cererile pentru chirurgie plastică, adolescentele ajungând la idei obsesive de pierdere în greutate, dezvoltând în timp probleme de alimentaţie, precum anorexia nervoasă sau bulimia. Numărul adolescentelor care dau dovadă de cele mai exigente standarde în ceea ce priveşte propriul aspect este în creştere. Acestea ajung să aibă percepţii deformate legate de imaginea corporală. Cel mai adesea, adolescentele se confruntă cu tulburări de comportament alimentar cauzate de influenţele sociale ce induc o greutate ideală", mai spune psihologul.

"Mai bine moartă decât grasă"

În anul 2014, Iuliana Stănescu a realizat o cercetare intitulată „Stima de sine şi perceptia asupra greutatii corporale la adolescente”.

"Ideea centrală a lucrării s-a desprins din conceptul conform căruia adolescenţa ar avea la bază o fragilitate în modul de autopercepţie, explicaţia de bază fiind aceea că trupul suferă modificări atât la nivel hormonal cât şi al esteticii corporale, putând conduce către repercursiuni precum gânduri distorsionate şi mici complexe. De asemenea, al doilea principiu fundamental al lucrării a fost acela că stima de sine poate fi corelată cu anumite caracteristici care pot fi asociate cu tulburările de comportament alimentar. În completarea acestui raţionament, lucrarea s-a concentrat pe satisfacţia adolescenţilor privind schema lor corporală în raport cu modele provenite din mass-media", explică autoarea lucrării.

Prin această cercetare, psihologul a reuşit să arate ce legătură există între diferitele probleme ale adolescenţei şi stima de sine.

"Am încercat să identific corelaţiile dintre stima de sine şi nemulţumirea faţă de propriul corp, problemele emoţionale ale adolescenţilor, dorinţa acestora de a fi slabi, perfecţionismul şi controlul exagerat de care pot da dovadă având în vedere această vârstă fragedă, precum şi satisfacţia corporală obţinută în urma unor modele provenite din mass-media", mai spune Iuliana Stănescu.  

Eşantionul său a fost format din 60 de subiecţi de sexul feminin, având drept mediu de apartenenţă mediul rural, fiind încadraţi în studii liceale cu media de vârstă cronologică cuprinsă între 16-19 ani din clasele IX-XII.

"Concluzia finală a studiului a fost aceea că stima de sine este un indicator predictibil anumitor caracterisitici ale individului care, amplificate în timp, pot deveni cauza unor comportamente disfuncţionale. Având în vedere gravitatea acestei probleme, ea necesită a fi privită şi tratată cu seriozitate, întrucât percepţia deformată asupra greutăţii corporale poate conduce la diferite probleme de sănătate, prezentând totodată complicaţii şi riscuri, cum ar fi tulburările obsesiv-compulsive, tulburările afective, anxioase (fobia socială), abuzul de substanţe, senzaţia de inutilitate, ajungându-se uneori chiar şi la tulburarea de personalitate (evitantă, bordeline) ce prezintă gânduri recurente de suicid", arată autoarea studiului. 

Tăiate pe braţe din convingerea că astfel ard calorii

Internetul abundă în imagini ale trupului perfect. Promovarea diverselor idealuri de frumuseţe creşte  inverşunarea adolescentelor în a le atinge. "Obsesia greutăţii ideale este amplificată de reţelele de socializare, iar numărul site-urilor pro-anorexie prin care diferite adolescente încearcă să promoveze şi să implementeze o astfel de viziune, este în creştere. Metodele prin care se încurajează obţinerea unui anumit număr de kilograme, nu sunt deloc benefice, unele adolescente ajungând chiar să apeleze la diverse <<trucuri>>, cum ar fi tăierea pe braţe sau pe picioare, cu convingerea că vor arde calorii şi astfel se vor simţi libere", mai spune specialistul.

Vomismente

Alte metode la care adolescentele recurg pentru a putea rezista tentaţiei de a mânca şi de a pierde în greutate sunt următoarele: instigarea de a provoca vomismente, consumul unei cantităţi mare de apă, activităţi fizice solicitante, inducerea mai lungă a stării de somn pentru a uita senzaţia de foame

"De asemenea sunt induse cugetări repetitive de genul <<Scopul meu este să fiu perfectă>>, <<Îţi vei da seama că acest sacrificiu va ajunge în cele din urmă cea mai importantă realizare din viaţa ta>>, <<Fiecare centimetru pierdut reprezintă îndeplinirea unui vis>>, <<Mai bine moartă decât grasă>>, etc. Datorită acestei probleme care devine treptat una globală, consider că este important să se tragă un semnal de alarmă asupra comportamentului autoagresiv la adolescente", mai spune psihologul clinician Iuliana Stănescu.

Izolare socială şi chiar suicid

Psihologul atrage atenţia asupra nevoii  adolescentelor aflate în astfel de situaţii de a fi ajutate să nu cadă în aceste capcane ale morţii.

"Trigeri care stau la baza suicidului pot fi atât interni cât şi externi, cum ar fi schimbarea aspectului fizic, dorinţa stringentă de mascare sau de retuş a unor imperfecţiuni, cântărirea excesivă, feedback-ul social, izolarea socială, gândurile automate şi distorsionate, compararea socială biasată, maximizarea defectelor şi minimizarea calităţilor, etc. Pentru ca acest fenomen să nu ia amploare şi să nu se dezvolte şi mai mult, este necesară intervenţia promptă a cadrului medical dar şi intervenţia psihologică prin diferite metode în scopul restructurării cognitive şi aplicarea psihoeducaţiei în scopul prevenirii recăderilor", arată specialistul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările