Leacul din sâmburi de măceşe, util pentru tratarea cistitelor, nefritelor şi diareei

Se ştie că măceşele au numeroase indicaţii terapeutice, în avitaminoze, tulburări ale circulaţiei periferice, boli de ficat şi de vezică biliară, tulburări digestive, dar şi gută şi reumatism, ori boli de rinichi şi de vezică urinară. În tratarea cistitelor, nefritelor şi chiar a diareei, cele mai eficientele sunt seminţele.

Măceşele reprezintă şi un puternic mineralizant, prin conţinutul de magneziu, calciu, fier, mangan, fosfor, potasiu, seleniu, sulf şi zinc; conţine tanini care îi conferă utilitate în afecţiunile sistemului digestiv. Nu trebuie să uităm însă că măceşele reprezintă o sursă importantă de antioxidanţi şi vitamine.

„Fructele conţin: vitamina C (acid ascorbic şi acid dehidroascorbic, având un conţinut de 50 de ori mai bogat decât lămâile), acid malic şi acid citric, care contribuie la stabilizarea vitaminei C.; protovitamina A, vitaminele B1, B2, B3, B5, K, P, PP, alfa şi beta tocoferol (vitamina E), acid nicotinic. Petalele florilor conţin ulei eteric, iar seminţele conţin vitamina F şi cantităţi mari de tocoferol (vitamian E), acizi graşi esenţiali-acid linolic, acid linoleic şi acid arahidonic”, explică specialistul în fitoterapie Elena Badea.

Specialistul recomandă administrarea în scop terapeutic (la indicaţia medicului) sub formă de pulbere de măceşe, infuzie şi tinctură, dar şi sub formă de decoct combinat de sâmburi de măceşe.

„Într-un sfert de litru de apă se pun la macerat, vreme de 8-10 ore, două linguri rase de seminţe de măceşe (rezultate în urma cernerii pulberii), după care lichidul se filtrează cu multă atenţie, aşa încât să nu se strecoare şi perişorii (cu efect foarte iritant asupra aparatului respirator şi digestiv) de pe samburii maceselor. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe în încă un sfert de litru de apă, vreme de 10 minute, după care se lasă să se răcească şi se filtrează. În final, se amestecă cele două extracte, obţînându-se aproximativ jumătate de litru de decoct combinat, care se administrează pe parcursul zilei, în cure de maximum 14 zile, urmate de alte 14 zile de pauză”, explică Elena Badea.

Preparatul este recomandat în caz de cistite, nefrite: se administrează dimineaţa, până la ora 12, câte o jumătate de litru pe zi, în cură de două săptămâni, urmate de alte 2 săptămâni de pauză, dar şi pentru tratarea diareei (câte jumătate de litru administrat zilnic).

Atenţie, însă! Seminţele de măceşe pot cauza reacţii alergice, din cauza perişorilor de pe aceste seminţe, care au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator şi asupra celui digestiv. 

"Pot declanşa reacţii alergice severe, motiv pentru care în cazul persoanelor alergice se recomandă evitarea contactului cu aceşti perisori. Un consum de peste 10 grame de seminţe de măceşe pe zi poate conduce la intoxicaţie din cauza cianidelor din compoziţia acestor sâmburi", mai spune Elena Badea.