Istoria negustorului Hagi Tudorache, inventatorul primelor magazine ambulante din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Hagi Tudorache FOTO: octavpelin.wordpress.com
Hagi Tudorache FOTO: octavpelin.wordpress.com

Născut în 1768 la Curtea de Argeş, Hagi Tudorache a fost unul dintre cei mai prosperi negustori din Europa de Est în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Deşi nu ştia carte, Tudorache şi-a creat o reţea negustorească ce cuprindea spaţiul dintre Bucureşti şi Leipzig, plus Balcanii. Peste 200 de negustori erau prezenţi în catastiful firmei sale.

Hagi Tudorache s-a născut în 1768, la Curtea de Argeş. Tatăl său a fost un ţăran înstărit şi, fiind un om mai umblat, şi-a adus copilul la Bucureşti, oferindu-l băiat de prăvălie jupânului Tudorache Hagiu. Acesta din urmă avea prăvălie de lipscănie în Hanul Sf. Gheorghe, aflat în vecinătatea Bisericii Sf. Gheorghe Nou. Tânărul Tudor a intrat de la început în voia stăpânului său, pe care l-a servit toată viaţa cu pricepere şi devotament şi, cum bătrânul negustor nu avea copii şi niciun fel de rude, la moarte i-a lăsat prăvălia cu tot ce se afla în ea, precum şi întreaga avere ce agonisise, i-a pus însă îndatorirea ca să-i poarte numele.

De un asemenea noroc se bucurau foarte puţini, iar Tudor Tudorache a continuat şi a extins afacerea binefăcătorului său. În 1805 s-a căsătorit cu Elena, fiica logofătului Fierea, cu care a vieţuit 40 de ani, până în anul 1845, când aceasta a murit. Hagi Tudorache a avut nouă copii împreună cu soţia sa, dintre care doi au murit de tineri. Cei şapte copii rămaşi- trei fete şi patru băieţi- s-au ocupat cu comerţul, după ce au făcut practică în prăvălia tatălui lor. Fiii oricărui comerciant erau puşi în acele vremuri să înveţe meseria negustorească, începând prin a face tot serviciul, la rând cu ceilalţi băieţi de prăvălie. Vechii negustori şi-au format copiii la rând cu băieţii de prăvălie, apoi i-au şcolit, învăţându-i cum se ţine o afacere, în primul rând prin câştigarea încrederii viitorilor subalterni. Psihologic, aceştia din urmă nu pot uita că au lucrat cândva alături de mai noul lor stăpân de negustorie.

Avea zeci de prăvălii în toată Europa de Est

Hagi Tudorache a extins afacerea de lipscănie, cumpărând prăvălii şi terenuri prin tot Bucureştiul. Deşi nu ştia carte, Hagi Tudorache şi-a creat un păienjeniş negustoresc, care cuprindea spaţiul dintre Bucureşti şi Leipzig, plus Balcanii. Peste 200 de negustori erau prezenţi în catastiful firmei sale. Primele magazine ambulante au fost create la iniţiativa lui Hagi Tudorache, afacerea fiind de mare succes. A fost chiar ingenios şi în transportul mărfurilor. A construit nişte căruţe cu cai, cu coviltir, pline cu marfă aşezată în rafturi ca în prăvălie, pe care le trimitea prin sate şi în care se găseau, pe lângă lucruri de lipscănie, tot felul de lucruri, de care ţărancele aveau nevoie în lucrările lor casnice, ca stambă, pânză, aţă, ace etc. Aşadar, primele magazine ambulante au fost create la iniţiativa lui Hagi Tudorache, iar afacerea a fost una de mare succes.

”Negustorii au finanţat şi cariere politice, iar familia Hagi Tudorache nu a făcut excepţie. Copiii marelui negustor l-au ajutat băneşte pe Vasile Boierescu să-şi termine studiile de drept la Paris şi tot ei i-au înlesnit alegerea ca deputat, înscriind Hănişorul (un grup de prăvălii de pe uliţa Lipscanilor) pe numele lui, pentru a avea censul cerut de legea electorală de atunci”, spune profesorul de istorie Constantin Vasilescu.

Familia Tudorache a avut şi o bancă în Bucureşti

Fiul său cel mare, Costache Hagi Tudorache, era un om al schimbărilor. Purta costum “evropenesc” şi făcuse şcoală în Apus. După dezastrul incendiului din martie 1847 (care a distrus multe averi), Costache porneşte o nouă afacere de lipscănie, pentru început în asociere cu Leon Manoach. Între 1849 şi 1852, capitalul afacerii creşte cu 120%, în ciuda vremurilor tulburi ale Valahiei după înfrângerea revoluţiei bonjuriste. Familia Tudorache, între 1800 şi 1900, a dezvoltat o adevărată investiţie imobiliară. Costache Hagi Tudorache a lucrat alături de fraţii şi verii săi până în pragul primului război mondial. Fraţii Tudorache au reuşit să dezvolte, în afara tradiţionalului comerţ angro de lipscănie, chiar şi o instituţie bancară: Banca Hagi Tudorache, pe strada Lipscani.

Hagi Tudorache a locuit în casele din mahalaua Oţetari, unde a şi murit în 1848, fiind înmormântat în curtea bisericii Oţetari, strada cu acest nume şi biserica omonimă existând şi azi în Bucureşti. Ulterior, mormântul familiei a fost transferat la Cimitirul Bellu.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite