Ionel Ispir, şeful Poliţiei Argeş: „Am primit scrisori din penitenciar că o să-mi omoare copiii în scara blocului“

Chestorul Ionel Ispir, aflat de peste doi ani şi jumătate la conducerea Inspectoratului de Poliţie Argeş, judeţ cu peste 12.000 de dosare cu autor necunoscut, vorbeşte într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“ despre stadiul anchetelor nerezolvate, situaţia poliţiştilor locali, precum şi despre unul dintre cele mai înfricoşătoare cazuri de infracţionalitate organizată petrecute în România ultimilor ani: sclavii descoperiţi în Berevoeşti.

În interviul ce a durat aproape o oră şi jumătate, şeful Poliţiei Argeş a dezvăluit în premieră pentru „Adevărul“ şi faptul că a fost ameninţat de mai multe ori şi că în urmă cu peste 20 de ani a tras într-un infractor care sărise să îl atace.

Câte dosare cu autor necunoscut figurează în prezent în evidenţele IPJ Argeş? Cum vi se pare numărul?

În evidenţele Inspectoratului Judeţean de Poliţie Argeş figurează 12.138 de dosare cu autor necunoscut, perioada de referinţă fiind din 2004 până în prezent. Nu este un număr mare raportat la totalul infracţiunilor sesizate şi al celor soluţionate. Aş vrea să precizez legat de acest număr total de dosare că majoritatea infracţiunilor cu autor necunoscut sunt furturi cu un pericol social redus şi cu un prejudiciu mic. Este vorba de furturi din/de pe automobile, din boxe, de pe câmp, furturi de păsări şi din anexe gospodăreşti. În ultimii trei ani, infracţiunile cu autor necunoscut în Argeş sunt pe un trend descrescător. Şi vă pot da aici un exemplu comparativ: astfel, dacă în 2013 am înregistrat în judeţ 5.035 infracţiuni cu autori necunoscuţi, în 2015 acestea au scăzut cu 20,5%.

Care este cel mai vechi dosar, din ce an datează şi sub aspectul săvârşirii cărui tip de infracţiune se fac cercetări în dosarul respectiv şi care este, după caz, prejudiciul estimat?

 Cel mai vechi dosar înregistrat datează din 2004 şi acesta vizează o infracţiune de furt de produs petrolier din conducte magistrale. Prejudiciul estimat în acest dosar este de 38.000 de lei.

Care este dosarul cu autor necunoscut cu cel mai mare prejudiciu estimat aflat în evidenţele IPJ Arges? De când datează, în ce a constat fapta şi care este prejudiciul estimat?

În acest caz este vorba de un dosar înregistrat în 2009 privind infracţiunea de distrugere prin incendiere. În noaptea de 3 spre 4 decembrie 2008, o fabrică din comuna Băiculeşti, unde se produceau circuite şi componente electronice, a ars în întregime. Prejudiciul estimat se ridică la 8.300.000 lei. Este un dosar complex, ce a necesitat un volum mare de activitate, inclusiv mai multe expertize. Cercetările în acest dosar au fost finalizate, iar dosarul a fost înaintat la Parchet în vederea soluţionării.

 Din totalul dosarelor aflate în evidenţă cu AN, câte au fost trecute în evidenţele pasive?

 Avem în evidenţă pasivă 6.520 dosare. Iar atunci când apar elemente noi dosarele sunt redeschise pentru cercetări, astfel că situaţia se modifică în permanenţă.

 Există personal desemnat care să lucreze doar în aceste dosare cu autori necunoscuţi?

 Nu avem un departament specializat doar pentru aceste dosare. Cercetările în dosarele cu autor necunoscut sunt efectuate de către toţi lucrătorii de poliţie judiciară desemnaţi de Ministerul Afacerilor Interne, cu avizul Procurorului General.

 Raportat la numărul de dosare penale înregistrate la nivelul Poliţiei Argeş în ultimii cinci ani, câte dintre acestea sunt cu AN?

 În ultimii cinci ani, infracţionalitatea sesizată a scăzut cu 14%, iar această tendinţă se menţine şi în cazul dosarelor cu autori necunoscuţi. În perioada 2011-2015, IPJ Argeş a fost sesizat cu privire la 95.673 fapte, dintre care 22% cu autori necunoscuţi.

 Cum comentaţi faptul că la nivel naţional sunt 600.000 de dosare cu AN?

 La prima vedere şi din punct de vedere statistic, este un număr mare. Având însă în vedere faptul că nu cunosc exact datele din celelalte judeţe, nu pot intra în aprecieri de altă natură.

 Cum staţi cu personalul la nivelul IPJ Argeş şi care este deficitul?

 La ora actuală, nivelul de încadrare este de 90%. Deficitul va fi diminuat ca urmare a încadrărilor din sursă externă şi a mutării unor poliţişti care lucrează la alte unităţi de poliţie din ţară şi care provin din Argeş.

În ce zone şi departamente ar mai fi nevoie de investiţii la nivelul IPJ Argeş?

Este absolut necesar să continuăm investiţiile la posturile de poliţie din mediul rural, acolo unde în mod cert sunt probleme în ceea ce priveşte dotările. Ar fi de asemenea necesară reînoirea parcului auto.

 Care a fost cazul care v-a dat cea mai mare bătaie de cap în ultimii ani?

 Cel mai complex caz a fost în 2011. Este vorba de jaful comis pe autostrada Bucureşti-Piteşti, atunci când trei persoane mascate au deposedat prin violenţă ocupanţii unui autoturism de 22,8 kg de bijuterii şi două telefoane mobile, în valoare totală de 600.000 de euro. S-a lucrat timp de mai mulţi ani la acest dosar. Aş mai menţiona alte două dosare foarte complexe: o tentativă de omor comisă de un bărbat mascat în 2015 într-o casă din Piteşti şi tâlhăria comisă în 2013 asupra angajatelor unei bănci din Piteşti. Aş vrea să mai spun că toate aceste trei dosare au fost iniţial cu autori necunoscuţi.

Câţi poliţişti din Argeş au fost eliberaţi din funcţie în ultimii cinci ani pentru probleme penale, inclusiv pentru favorizarea infractorilor?

 În ultimii cinci ani, ca urmare a condamnării prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive, 8 ofiţeri şi 13 agenţi au încetat raporturile de muncă cu IPJ Argeş, majoritatea fiind condamnaţi pentru abuz în serviciu. Nu tolerăm abaterile şi de îndată ce am avut astfel de cazuri am sesizat organele competente.

Numiţi vă rugăm 5 probleme depistate de dumneavoastră personal la nivelul IPJ Arges şi demersurile făcute de dumneavoastră pentru soluţionarea acestora. Au fost acestea rezolvate sau nu?

Deficitul de personal şi fluctuaţia acestuia în anumite structuri sunt două probleme cu care ne-am confruntat în ultima vreme. Avem probleme cu deficitul de personal în special în mediul rural. Este o zonă încă neatractivă, asta şi din cauza condiţiilor mai grele. Asta deşi salarizarea este una bună. Un agent de poliţie din mediul rural este mai bine plătit decât unul din mediul urban.

Căutăm permanent soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale poliţiştilor, în special ale celor din mediul rural, şi a dotărilor necesare desfăşurării activităţii în bune condiţii. În fine, am insistat foarte mult pe întărirea colaborării cu celelalte instituţii cu atribuţii de aplicare a legii pentru a avea o abordare integrată şi proactivă în combaterea criminalităţii. Drept consecinţă, numărul dosarelor complexe instrumentate şi soluţionate a crescut în ultimii ani.

 Câte infracţiuni au fost în medie sesizate anual la nivelul IPJ Argeş, în ultimii 5 ani?

Infracţionalitatea sesizată a scăzut constant în ultimii cinci ani. În anul 2011 numărul faptelor penale sesizate era de 20.698. La finalul anului 2015, în evidenţele noastre figurau 17.724 astfel de sesizări, ceea ce înseamnă o scădere de 14%. Infracţiunile de mare violenţă – iar în această categorie sunt incluse omorul, tentativa de omor, pruncuciderea, loviturile cauzatoare de moarte, tâlhăria urmată de moartea victimei – au scăzut timp de doi ani consecutiv, de la 14 în 2013, la 11 în 2014 şi respectiv 9 în 2015, an în care s-au comis 6 omoruri şi 3 tentative de omor.

 În câte dintre ele s-a început urmărirea penala, in medie – procentual?

 În ultimii cinci ani s-a început urmărirea penală in rem în 71% dintre cazuri.

 În câte dintre aceasta urmărirea penală a început in personam – procentual?

 Tot în ultimii cinci ani, în 35% dintre cazuri a fost continuată urmărirea penală împotriva suspecţilor.

 Din totalul de poliţişti angajati la IPJ Arges câţi sunt poliţişti operativi, pe structuri, procentual? Din funcţiile operative prevazute, câte sunt ocupate, procentual?

 Din totalul poliţiştilor din cadrul IPJ Argeş, 89,7% lucrează în operativ, iar procentul de ocupare a posturilor este de 88,7%. Avem în total 1.549 posturi.

 Care este situatia plăţilor în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiciare? În ce proporţie, procentual, sunt acestea achitate? Ce datorii sunt şi cât întârzie asta munca în dosare?

 În perioada ianuarie-septembrie a.c., s-a plătit pentru expertizele medico-legale şi judiciare suma de 287.190 lei, valoarea facturilor restante fiind de 34.280 lei. În ceea ce priveşte restanţele, este vorba de ultimele facturi venite, facturi ce nu au intrat încă la plată. Aceste mici restanţe nu afectează în niciun fel munca la dosare.

 Care este statistica infracţiunilor flagrante descoperite la nivelul IPJ Argeş în ultimii 5 ani?

 Pentru perioada la care faceţi referire, 13,9% dintre infracţiuni au fost descoperite în flagrant şi acestea vizează furturi, tulburarea ordinii şi liniştii publice, infracţiuni silvice şi la regimul rutier.

 Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele 5 probleme cu care se confruntă Poliţia, şi care sunt principalele 5 probleme identificate la nivelul Ministerului de Interne, în general?

 Problemele cu care se confruntă Poliţia şi ministerul sunt problemele cu care se confruntă şi Poliţia Argeş, probleme pe care deja vi le-am menţionat mai devreme. Aş mai adăuga totuşi încă două probleme: ieşirile masive la pensie şi lipsa de experienţă a unei părţi a personalului.

 Care a fost tema principală din proiectul de management cu care aţi câştigat concursul pentru şefia IPJ Argeş şi ce aţi reuşit să puneţi în practică, până în prezent, din acest proiect de management? Dacă a fost interviu pe probleme profesionale, care au fost principalele priorităţi pe care aţi pus accent şi cum s-au materializat acestea?

 Concursul pe care l-am susţinut la începutul anului 2014 a constat într-un interviu pe teme profesionale, iar priorităţile pe care am pus accent au fost şi îndeplinite. Şi mă refer aici la combaterea evaziunii fiscale şi a delictelor silvice – unde e un volum mare de muncă, destructurarea grupărilor infracţionale, reducerea ratei criminalităţii şi diminuarea infracţiunilor comise în mediul stradal.

 Care este cel mai vechi autoturism din parcul auto al IPJ Argeş, câţi kilometri are la bord, cărui serviciu aparţine şi în ce tipuri de misiuni este utilizat?

 Cel mai vechi autoturism aflat în dotarea IPJ Argeş este un Volkswagen Vento fabricat în 1997 şi care are 350.400 km la bord. Această maşină este folosită de către Serviciul Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Curtea de Argeş.

 Dumneavoastră ce autotuturism de serviciu aveţi la dispoziţie?

Am ca autoturism de serviciu o Dacie Logan.

 Cât câştigă un agent nou angajat în cadrul IPJ Argeş?

 Salariul de bază pentru un poliţist nou încadrat este de 1.300 lei.

 Cum vi se pare nivelul de salarizare din Poliţia Română?

 Nivelul de salarizare în orice domeniu de activitate este fără îndoială subiect de polemici permanente şi în care nu doresc să intru pentru că aş risca să fiu subiectiv. Ca să vă dau totuşi un răspuns la întrebarea dumneavoastră, aş spune totuşi că nivelul de salarizare în Poliţie este unul rezonabil.

 Concret, ce iniţiative aţi pus în aplicare pentru a vă motiva angajaţii? În ce constau acestea?

 Una dintre iniţiative este recompensarea poliţiştilor care s-au remarcat în activitatea profesională. De când conduc IPJ Argeş, am încurajat tot timpul tinerii să participe la concursuri pentru ocuparea unor funcţii de conducere. În măsura posibilităţilor, am creat şi un mediu propice de lucru, prin echipamente şi dotări. Mă preocupă foarte mult cariera colegilor mei, în sensul asigurării participării la cursuri de perfecţionare şi misiuni în străinătate.

 Cum arată o secţie de poliţie din mediul rural din judeţul Argeş? Cum se poate lucra într-o astfel de secţie în condiţiile în care, spre exemplu, un poliţist are de audiat şi victime şi infractori în acelaşi timp, în acelaşi spaţiu? Dumneavoastră aţi putea să vă desfăşuraţi eficient activitatea într-o secţie de poliţie din mediul rural, cu maşină de scris, cu birouri şi scaune rupte, cu hârtie, pixuri şi hârtie aduse de acasă?

 Aş vrea să vă spun aici că marea majoritate a secţiilor de poliţie din Argeş sunt amenajate corespunzător, fiind create condiţii bune pentru desfăşurarea activităţii poliţiştilor. Nu mai sunt în dotare maşini de scris în mediul rural şi nici la nivelul Poliţiei Argeş. La ora actuală, toate posturile de poliţiei din mediul rural, precum şi toate secţiile rurale de poliţie din Argeş sunt dotate cu calculatoare şi imprimante conectate la reţeaua IntranetAg şi Intrapol-I.G.P.R. În măsura fondurilor disponibile, mobilierul a fost treptat reparat sau înlocuit. V-aş contrazice şi în ceea ce priveşte partea de obiecte de birotică: asigurarea şi distribuirea acestora către secţiile de poliţie din mediul rural se face lunar sau ori de câte ori este nevoie.

 Cum vi se pare bugetul IPJ Argeş? Este suficient sau e nevoie de suplimentare?

 Nu am fost până acum în situaţia în care să nu ne putem îndeplini misiunile din cauza bugetului. Însă întotdeauna este loc de mai bine.

 În ultimii ani, mai multe maşini de lux au fost incendiate în Piteşti. Care este stadiul dosarelor în aceste cazuri?

 Au fost în total patru sesizări legate de maşini de lux incendiate. Unul dintre cazuri a fost soluţionat anul trecut, prin trimiterea în judecată a autorului în stare de arest preventiv. Într-un alt caz a fost identificat autorul, dosarul aflându-se în faza de urmărire penală. În celelalte două dosare încă se lucrează.

 Câte crime comise de când sunteţi comandantul IPJ Argeş au rămas nesoluţionate?

 Una singură, comisă în 2015, în care autorii nu au fost deocamdată identificaţi. Dar sunt perspective ca această crimă să fie probată.

La începutul verii a făcut mare vâlvă cazul sclavilor de la Berevoeşti, zeci de persoane fiind şi acum în arest. De unde a început acest dosar?

 Dosarul a pornit de la un bărbat bătut şi cu probleme psihice găsit în Mioveni în 2015. Acesta a fost oprit de un agent de poliţie care l-a verificat în baza de date şi l-a identificat ca fiind pe lista persoanelor dispărute. Bărbatul a fost adus apoi la Biroul de Investigaţii Criminale din Piteşti. Aşa s-a aflat că trăise în captivitate la Berevoeşti la un bărbat din clanul Grancea şi că fugise de acolo. Iniţial, dosarul fusese deschis pentru lipsire de libertate, însă pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că este vorba de trafic de persoane. Imediat s-a deschis un alt dosar şi a fost anunţat DIICOT-ul şi Biroul de Combatere a Crimei Organizate Argeş. Colegii mei de la Investigaţii Criminale n-au tratat cazul cu superficialitate, ca pe al unui banal bolnav mintal. Au avut răbdare şi pricepere să identifice din spusele celui identificat exact acele elemente care i-au convins că, în spatele acestei poveşti, se află un caz de sclavie şi trafic de persoane incredibil pentru Europa secolului XXI. Ulterior au mai fost deschise încă două dosare similare. Aşa a luat naştere dosarul Berevoeşti. 

 Două dintre persoanele ţinute în sclavie de romi la Berevoeşti au şi murit în condiţii suspecte. Au fost deschise dosare penale în aceste cazuri? În ce stadiu sunt aceste dosare?

 Am avut în lucru un singur dosar de moarte suspectă, însă la data respectivă nu existau indicii că victima ar fi victimă a traficului de persoane. Dosarul a fost declinat către DIICOT Piteşti.

 Conform rapoartelor Greenpeace, Argeşul este campion absolut la defrişări ilegale. Cum stă Poliţia Argeş în ceea ce priveşte instrumentarea dosarelor cu defrişări ilegale. Care sunt cele mai mari prejudicii în aceste dosare şi câte persoane au fost trimise în judecată în aceste dosare în ultimii cinci ani?

Argeşul are o suprafaţă împădurită foarte mare, respectiv 274.000 de hectare fond forestier şi drept urmare şi problematica în acest domeniu este una complexă. Fenomenul defrişărilor ilegale masive există, însă l-am tratat cu prioritate, iar acest aspect este reflectat atât de datele statistice, cât şi de acţiunile de amploare pe care le-am desfăşurat în ultimii ani. Pentru că m-aţi întrebat de statistică, aş aminti ultimele patru cauze complexe soluţionate prin trimiterea în judecată a 84 de inculpaţi, cu un prejudiciu total de 31 milioane lei. În alte cinci dosare se efectuează cercetări faţă de 116 suspecţi, prejudiciul estimat fiind de peste 2,5 milioane lei.

 În cursul nopţii de 15 spre 16 ianuarie, doi poliţişti din Curtea de Argeş au fost bătuţi crunt în plină stradă de doi interlopi. Nu ar trebui ca poliţiştii să aibă puteri sporite conferite de lege atunci când sunt atacaţi, cum ar fi de exemplu folosirea pistolului?

 Legat de această întrebare, tot ce pot să vă spun este că există un cadru legal privind uzul de armă şi atunci când se impune, poliţiştii pot folosi armamentul din dotare.

 În câte cazuri au folosit în ultimii ani poliţiştii argeşeni armamentul din dotare pentru a se proteja de infractori sau pentru a îi opri?

 Au fost patru cazuri în ultimii doi ani în care poliţişti din Argeş au făcut uz de armă pentru prinderea autorilor unor infracţiuni. Aş vrea să vă dezvălui că şi eu am făcut uz de armă în 1994, am tras cu pistolul într-o persoană care se sustrăgea executării unei pedepse. Respectivul bărbat a încercat să mă atace cu un cuţit şi atunci am tras. Am fost în legitimă apărare.

 De câte ori aţi fost ameninţat de când lucraţi în poliţie? Dumneavoastră ce aţi face dacă v-ar ataca un interlop pe stradă?

 Am fost ameninţat de mai multe ori în cei 27 de ani de când lucrez în poliţie. Când eram mai tânăr şi lucram la judiciar, am primit scrisori din penitenciar că o să-mi omoare copiii în scara blocului. Avem colegi actuali, şefi de post, care au primit scrisori din penitenciar de la infractori cărora le-au întocmit dosare penale. Acesta este riscul profesiei de poliţist.

Dacă aş fi atacat pe stradă şi dacă situaţia ar cere-o, aş scoate pistolul şi l-aş folosi.

Cum comentaţi faptul că foarte multi dintre ministrii de Interne de dupa Revoluţie sunt fie personaje controversate, fie au avut sau au probleme cu legea – urmăriţi penal, unii chiar condamnaţi. A afectat acest lucru în vreun fel activitatea Poliţiei?

Referitor la această întrebare, cred că cel mai bine este să lăsăm justiţia să îşi facă treaba.

Carte de vizită

 Ionel Ispir (54 de ani) este şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş din februarie 2014. În noiembrie 2015 a fost avansat de către preşedintele Klaus Iohannis la gradul de chestor de poliţie. Inspectorul şef al IPJ Argeş lucrează în poliţie din 1989. Între 2008-2009 şi 2012-2014 a fost adjunct al Poliţiei Argeş. Între 2005-2008 şi 2009-2012 a fost şeful Poliţiei Municipiului Curtea de Argeş. Între 1994 şi 2005 a fost şeful Biroului Investigaţii Criminale la Poliţia Curtea de Argeş. Este licenţiat în Drept la Academia de Poliţie şi are un master în Managementul strategic al resurselor umane la Universitatea din Piteşti.