Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, arată la ce ar trebui să ne aşteptăm: „O criză economică, politică, socială, o reducere a consumului“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prezenți joi, în Argeș, la un simpozion naţional pentru a dezbate unul dintre cele mai importante subiecte al momentului: “Consecințele pandemiei asupra societății. Cum va arăta viața după COVID?”, mai mulţi academicieni români au arătat ce ne aşteaptă la finalul acestei crize.

Potrivit academicianului Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei Române, pandemia a avut deja foarte multe consecințe nefaste asupra omeniri, dar ne-a și învățat câte ceva. 

"În primul rând, aceasta ne-a arătat că avem o vulnerabilitate foarte mare. Ne-a arătat că nu suntem pregătiți pentru situații critice, pentru situații de urgență. Ne-a învățat că ar trebui să nu fim numai reactivi, ci ar trebui să fim și proactivi, să ne gândim la perspectivă, să avem strategii, astfel încât să ne putem adapta ușor la cerințele unor asemenea situații necontrolate apriori. Această criză generată de acest virus blestemat ar putea să fie benefică pentru noi, ca țară, și, printr-un program coerent, am putea să regândim puțin societatea românească și să lansăm programe care să ajungă România acolo unde ar trebui să fie. E normal ca România să aibă un program strategic cu viziune pe termen mediu și lung", a spus academicianul Ioan Dumitrache.

Potrivit academicianului, în momente de criză, trebuie să acționăm coerent, "să fim curajoși și să acționăm astfel încât să se simtă un salt în dezvoltarea României".

"Lumea se va adapta"

Președintele Academiei Române, academicianul Ioan Aurel Pop spune că ar trebui să ne aşteptăm la o  criză compleză: economică, politică, socială şi nu numai. 

“Cine ar fi putut să spună cu certitudine că, în urmă cu 6 luni, omenirea va trece printr-o asemenea situație limită, printr-o asemenea gravă experiență cum este pandemia de coronavirus? Eu cred că nimeni, nimeni dintre muritori. De aceea, aproape tot ceea ce s-a întreprins, în multe țări, a stat sub semnul improvizației, al nesiguranței, al experimentării. Se pare că, adesea, hazardul a ghidat multe autorități menite să vegheze la siguranța populației, din moment ce în cele mai avansate țări din punct de vedere al nivelului de trai s-au înregistrat cele mai multe cazuri de îmbolnăvire și de decese. 

Este un lucru de luat aminte, înainte de a vorbi despre ce s-a întâmplat în România. Șocul a fost atât de mare, de neașteptat și de rapid, încât a alimentat cele mai fantastice zvonuri și scenarii, dând naștere și unor variate soluții, unele fantastice. Era însă evident de conștientizat faptul că lumea se va adapta, că va încerca să supraviețuiască și că își va reveni treptat. Ceea ce știm clar este că această criză, care a afectat sănătatea și viața populației planetei, va fi urmată de o criză în ansamblul său, o criză economică, politică, socială, o reducere a consumului, o modificare a gestionării educației, a acțiunilor noastre față de mediul natural și poate chiar o modificare a sistemului de sănătate din România", spune academicianul Ioan Aurel Pop.

"Această boală teribilă ne-a învățat cum să prețuim esențele și cum să scăpăm de balast"

Ce am avut de căştigat din această criză o spune tot președintele Academiei Române: ne-a învăţat să apreciem ceea ce este important. 

"Criza aceasta ne-a afectat modul de gândire, de percepere a vieții, unora ne-a adus depresii, alora ne-a provocat revelații, unora ne-a stârnit instincte primare, altora gesturi de o gingășie și delicatețe pe care le credeam pierdute, adormite, vetuste, unii ne-am lamentat, alții ne-am copilărit pierzând vremea. Eu am convigerea că această boală teribilă ne-a învățat cum să prețuim esențele și cum să scăpăm de balast”, a mai spus academicianul.

“Criza medicală va trece, noi trebuie să ne gândim de acum și la normalizarea lumii. Această lume, care aruncă bani din elicopter, nu este o lume normală. Această lume care a ajuns la dobânzi negative în foarte multe țări, America, Germania, Marea Britanie, o parte din vestul Europei, nu este o lume normală. Nu se poate trăi pe dobânzi negative. Trebuie să ne întoarcem la normalitate. Noi nu benefieciem de efectele economie de piață. Și acest lucru poate fi constatat din structura veniturilor. Peste 68% sunt salarii. Avem doar 4,8% venituri, venituri ale celor care câștigă bani din afaceri. Avem o economie de piață funcțională, dar noi trebuie să ajungem la o economie de piață competitivă.”, a spus Prof. Ec. Adrian Vasilescu - consilierul de strategie al guvernatorului Băncii Naționale a României, prin intervenție telefonică.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite