
Prezenți joi, în Argeș, la un simpozion naţional pentru a dezbate unul dintre cele mai importante subiecte al momentului: “Consecințele pandemiei asupra societății. Cum va arăta viața după COVID?”, mai mulţi academicieni români au arătat ce ne aşteaptă la finalul acestei crize.
“Cine ar fi putut să spună cu certitudine că, în urmă cu 6 luni, omenirea va trece printr-o asemenea situație limită, printr-o asemenea gravă experiență cum este pandemia de coronavirus? Eu cred că nimeni, nimeni dintre muritori. De aceea, aproape tot ceea ce s-a întreprins, în multe țări, a stat sub semnul improvizației, al nesiguranței, al experimentării. Se pare că, adesea, hazardul a ghidat multe autorități menite să vegheze la siguranța populației, din moment ce în cele mai avansate țări din punct de vedere al nivelului de trai s-au înregistrat cele mai multe cazuri de îmbolnăvire și de decese.
Este un lucru de luat aminte, înainte de a vorbi despre ce s-a întâmplat în România. Șocul a fost atât de mare, de neașteptat și de rapid, încât a alimentat cele mai fantastice zvonuri și scenarii, dând naștere și unor variate soluții, unele fantastice. Era însă evident de conștientizat faptul că lumea se va adapta, că va încerca să supraviețuiască și că își va reveni treptat. Ceea ce știm clar este că această criză, care a afectat sănătatea și viața populației planetei, va fi urmată de o criză în ansamblul său, o criză economică, politică, socială, o reducere a consumului, o modificare a gestionării educației, a acțiunilor noastre față de mediul natural și poate chiar o modificare a sistemului de sănătate din România", spune academicianul Ioan Aurel Pop.
"Această boală teribilă ne-a învățat cum să prețuim esențele și cum să scăpăm de balast"
Ce am avut de căştigat din această criză o spune tot președintele Academiei Române: ne-a învăţat să apreciem ceea ce este important.
"Criza aceasta ne-a afectat modul de gândire, de percepere a vieții, unora ne-a adus depresii, alora ne-a provocat revelații, unora ne-a stârnit instincte primare, altora gesturi de o gingășie și delicatețe pe care le credeam pierdute, adormite, vetuste, unii ne-am lamentat, alții ne-am copilărit pierzând vremea. Eu am convigerea că această boală teribilă ne-a învățat cum să prețuim esențele și cum să scăpăm de balast”, a mai spus academicianul.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: