INTERVIU James Appathurai, asistent adjunct al Secretarului General NATO: „NATO are nevoie să se reinventeze. Măcar puţin“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
James Appathurai, unul dintre cei mai experimentaţi înalţi oficiali NATO FOTO: NATO
James Appathurai, unul dintre cei mai experimentaţi înalţi oficiali NATO FOTO: NATO

James Appathurai, asistent adjunct pentru afaceri politice şi politică de securitate al secretarului general NATO, a vorbit în exclusivitate pentru „Adevărul“ despre relaţiile complicate dintre Rusia şi NATO, despre extinderea NATO spre Est, despre rolul Israelului în relaţia cu NATO şi despre reconfigurarea relaţiei NATO-SUA în contextul în care Donald Trump este preşedinte.

Unul dintre cei mai apreciaţi înalţi oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, James Appathurai îşi desfăşoară activitatea în cadrul NATO din 1998. Între 2004 şi 2010 a fost purtător de cuvânt al NATO. Din 2010 este asistent adjunct pentru afaceri politice şi politică de securitate al secretarului general NATO şi reprezentantul special al secretarului general NATO pentru Caucaz şi Asia Centrală.

NATO devine din ce în ce mai estică în ceea ce priveşte expansiunea sa. Ar putea crea această expansiune o nouă ”Cortină de Fier” în relaţia cu Rusia?

Mai întâi de toate, aş vrea să precizez că nu vorbim de o ”expansiune”. NATO pur şi simplu este deschisă pentru ţări din Europa ce îşi manifestă dorinţa de a se alătura Alianţei, care îşi depun candidatura şi care îndeplinesc criteriile pentru a fi membre NATO. Acest principiu al ”uşilor deschise” este subliniat şi în Acordul de la Helsinki, act ce a fost semnat şi de Uniunea Sovietică. Extinderea NATO nu este direcţionată împotriva Rusiei, ci din contră ne dorim un bun parteneriat cu Rusia. Dar aveţi dreptate legat de faptul că Rusia s-a opus extinderii NATO şi se opune în mod activ. Ar fi mai uşor în ceea ce priveşte relaţiile noastre cu Rusia dacă am închide uşa pentru noi membri, asta e sigur. Dar asta ar în semna să limităm deciziile suverane ale democraţiilor europene, şi pur şi simplu nu dorim să facem asta.

Rusia foloseşte metode hibride, precum atacurile informatice şi dezinformarea, pentru a încerca să afecteze sistemele noastre politice”

De ce sunt relaţiile dintre NATO şi Rusia extrem de complicate?

Cred că un răspuns extins la această întrebare ne-ar lua mult timp. Cred că un răspuns concis este acela că relaţiile NATO cu Rusia sunt atât de complicate din cauză că Rusia respinge regulile şi acordurile de după încheierea Războiului Rece, acorduri ce au păstrat pacea în Europa timp de peste 20 de ani. Rusia vrea să stopeze ţările europene din a se apropia de NATO sau UE (vedeţi Armenia, Ucraina, Moldova sau Georgia ca exemple). Rusia foloseşte forţa pentru a schimba graniţele (vedeţi Crimea şi Georgia). Şi Rusia foloseşte metode hibride, precum atacurile informatice şi dezinformarea, pentru a încerca să afecteze sistemele noastre politice. Rusia se simte pusă sub presiune de extinderile NATO, se simte încercuită de sistemul de apărare NATO anti-rachetă şi aparent se simte presată de asocierea UE cu ţările europene. Sunt multe neînţelegeri şi mişcări ale Rusiei la care trebuie să ne opunem. În acelaşi timp ştiu şi că este multă înţelegere faţă de Rusia în vest, şi dacă Rusia ne-ar ajuta prin respectarea legislaţiei internaţionale, lucrurile ar merge pe un făgaş mult mai bun.

Rusia a încercat de mai multe ori să blocheze extinderea NATO. Cum ar putea reacţiona Rusia în cazul în care Ucraina şi Georgia ar deveni membre NATO?

Nu aş dori să fac speculaţii asupra acestei ipoteze deocamdată. Obiectivul de a deveni membre NATO nu este pe agenda pe termen scurt pentru niciuna dintre cele două ţări, şi Rusia a lăsat deoparte acest obiectiv (şi a făcut bine) pentru a se concentra asupra reformelor. În ceea ce priveşte Georgia, această avansează cu reforma şi face o treabă excelentă, iar în acelaşi timp devine o ţară ce contribuie în mod substanţial la securitatea internaţională. Aşa că deocamdată ne concentrăm asupra acestor aspecte. Calitatea de membru NATO va veni într-o etapă viitor.

La Summitul NATO de la Bucureşti din 2008, preşedintele Vladimir Putin a spus: ”Ce ar putea fi făcut eficient în ceea ce priveşte dezarmarea sau terorismul fără Rusia. Nimic.” Este Rusia un ”rău necesar” împotriva terorismului?

Ca să fiu cinstit, şi eu îmi pun unele întrebări privind posibila cooperare în lupta împotriva terorismului. Văd Rusia şi Vestul terorismul în acelaşi fel? Ne apărăm împotriva aceloraşi grupuri? Folosim aceleaşi tactici? Avem aceleaşi scopuri? Trebuie să înţelegem aceste întrebări înainte de a merge prea departe. NATO şi Rusia au colaborat deja în ceea ce priveşte contraterorismul - am construit împreună capabilităţi de detectare a bombelor şi am avut şi un program de supraveghere aeriană. Dar dincolo de cooperarea tehnică, îmi pun în mod sincer unele întrebări.

Cât de rapid pot fi integraţi Balcanii în UE şi NATO?

Dintr-un punct de vedere tehnic, desigur, dacă o ţară e gata, procesul este rapid. Muntenegru este un exemplu. Însă suntem preocupaţi de faptul că două alte ţări din Balcanii de Vest care doresc să devină membre (Bosnia-Herţegovina şi Macedonia) se confruntă cu dificultăţi politice interne ce le încetinesc progresul spre NATO şi UE. Vrem să le susţinem şi dacă este posibil să stimulăm mai mult progres, iar la NATO dorim să vedem ce putem face pentru a le ajuta să se pregătească şi să îndeplinească standardele pentru a deveni membre cât mai repede posibil.

NATO are nevoie să se reinventeze. Măcar puţin”

NATO are o prezenţă puternică în Balcani, dar regiunea încă rămâne volatilă. De ce?

Aveţi dreptate, avem forţe militare în Kosovo şi mai multe facilităţi mai mici în alte zone pentru a susţine reformele şi cooperarea (de exemplu în Serbia şi Bosnia-Herţegovina). Dar desigur, NATO nu poate rezolva problemele regiunii. Este nevoie de un angajament local pentru reforme şi stabilitate politică. În ambele domenii s-a înregistrat regres în anumite zone, într-un mod îngrijorător. Tocmai de aceea avem de gând să creştem angajamentul politic şi susţinerea practică acolo unde putem, şi ştiu că şi UE face acelaşi lucru.

Ce strategie şi ce viitor vedeţi pentru Kosovo?

Poziţia noastră privind Kosovo este clară: NATO va susţine securitatea în Kosovo. Şi ne dorim ca dialogul Belgrad-Pristina să continue să furnizeze o normalizare reală. Aceasta este în interesul tuturor, inclusiv al nostru. Altceva nu aş mai avea de spus pe această temă.

Are nevoie NATO să se reinventeze?

Da! Măcar puţin. Securitatea se schimbă repede, şi nu în bine: o Rusie reînviată şi perturbatoare, atacurile cibernetice şi hibride- acestea sunt doar câteva dintre noile provocări. Şi oamenii de bună credinţă au nevoie să vădă cum instituţiile lor se adaptează la aceste provocări. Astfel că NATO are nevoie să continue să se adapteze. Şi suntem pe acest drum al schimbării: desfăşurăm trupe în est, creştem rolul în lupta împotriva terorismului de exemplu prin pregătirea trupelor din Irak, lucrăm strâns cu UE pentru a apăra statele membre NATO şi UE împotriva atacurilor. Şi vor mai fi şi alte acţiuni în viitor.

Nu cred că Israelul este interesată să devină membră NATO”

Cât de mult se va modifica relaţia NATO-SUA cu Donald Trump ca preşedinte al Americii?

Cred că vor fi trei axe principale. Mai întâi, va fi o focalizare mai mare în ceea ce priveşte împărţirea echitabilă a contribuţiilor atunci când vine vorba de cheltuieli, echipamente şi contribuţii pentru misiuni. În al doilea rând, va fi un rol mai mare pentru NATO în lupta împotriva terorismului. În al treilea rând, cred că Uniunea Europeană va fi încurajată să facă mai mult în ceea ce priveşte securitate, încurajare pe care NATO doar o susţine, atât timp cât nu se suprapune cu ceea ce deja facem împreună.

Nu a devenit cumva NATO prea estică? Ar trebui NATO să ia în calcul şi Asia sau America de Sud?

Avem ţări partenere în Asia şi America de Sud. Şi NATO ar trebui într-adevăr să păstreze o perspectivă globală. Dar în momentul de faţă, ca să fim cinstiţi, principala presiune vine din est şi din sud, şi aproape de graniţele noastre. Aceasta trebuie să fie prioritatea acum.

Ar putea Israelul să joace un rol mai mare în relaţiile cu NATO sau chiar să devină în viitor ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice?

Israelul va juca cu siguranţă un rol mai mare în relaţiile cu NATO şi deja vom creşte colaborarea în acest an. Viitor membru NATO? Nu cred că Israelul este interesată să devină ţară membră NATO! Iar Charta NATO restrânge la ţările din Europa posibilitatea de a fi membru. Aşa că nu cred că poate fi luată în calcul o includere a Israelului în NATO.

CARTE DE VIZITĂ

james appathurai 01
  • S-a născut la Toronto (Canada) pe 7 august 1968
  • A absolvit în 1991 Facultatea de Ştiinţe Politice şi Istorie din cadrul Universităţii din Toronto
  • A obţinut un Master cum laude în Relaţii Internaţionale la Universitatea din Amsterdam în 1993
  • Între martie 1993 şi august 1994 a fost asistent editorial la CBC Toronto
  • În perioada august 1994-martie 1998 a fost ofiţer de poliţie la Departamentul Apărării Naţionale din Ottawa
  • Lucrează în cadrul NATO din 1998
  • A fost purtător de cuvânt al NATO între februarie 2004 şi noiembrie 2010
  • Din noiembrie 2010 este asistent adjunct pentru afaceri politice şi politică de securitate al secretarului general NATO şi reprezentantul special al secretarului general NATO pentru Caucaz şi Asia Centrală
Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite