Ingenioasa construcţie de acum 2.000 de ani cu încălzire prin pardoseală şi pereţi: lucruri ciudate despre Castrul Jidova, graniţa dintre romani şi dacii liberi

Castrul roman Jidava, din linia fortificată Limes Transalutanus, ale cărui ruine se află pe teritoriul fostului sat Apa Sărată, în prezent înglobat în oraşul Câmpulung, judeţul Argeş

Cea mai importantă construcţie militară romană din sistemul fortificaţiilor create la graniţa estică dintre dacii liberi şi zona cucerită de romani se află la intrarea în municipiul Câmpulung (judeţul Argeş). Castrul Jidova, unul dintre cel mai bine păstrate din întreaga Dacie romană, conservă încă ingeniosul sistem de încălzire a podelelor suspendate, folosit de romani în urmă cu 1800 de ani.

La nici 60 de kilometri de Piteşti, la intrarea dinspre sud în municipiul Câmpulung, se află ruinele unui vechi edificiu militar roman, considerat cea mai importantă componentă a sistemului de fortificaţii construit între anii 190 şi 211, în timpul împărăţilor Commodus şi Septimius Severus pe traseul graniţei estice a Daciei, traseu convenţional numit Limes Transalutanus. Dintre cele 13 edificii ale sistemului, Castrul Jidova este sigurul realizat din piatră şi cărămidă arsă. Fortificaţia are o suprafaţă considerabilă de 1,3 hectare, iar la vremea când funcţiona ca tabără militară, putea adăposti până la 400 de soldaţi, având rang de castru cohortă şi castru post de cercetare.

„Nu există date referitoare la numele antic al castrului, însă denumirea lui este legată de o perioadă ulterioară, cea de după retragerea aureliană şi de după perioada marilor migraţii, când localnicii şi cei care călătoreau înspre şi dinspre Câmpulung, impresionaţi de zidurile încă solide ale castrului aflat în ruină, le-au atribuit fabuloşilor oameni înalţi şi puternici ce populau lumea la începuturile ei, jidovii, aşa cum îi numeşte limbajul popular, personaje ce se regăsesc în majoritatea mitologiilor europene”, explică directorul Muzeului Judeţean Argeş, Cornel Popescu.

După cercetările demarate aici în urmă cu 130 de ani, întreprinse în paralel cu importante lucrări de restaurare şi consolidare, castrul a fost transformat în muzeul de sit.

Solidul zid de incintă din piatră, cu porţile şi turnurile adiacente, locuinţa comandantului, clădirea ofiţerilor, magazia în care erau adăpostite proviziile pentru hrana soldaţilor, dar şi a cailor şi, mai ales, ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul hypocaustum, stau încă mărturie pentru ceea ce a însemnat fortificaţia militară romană de la Jidova.

Un sistem ingenios de încălzire prin pereţi şi podele

Instalaţia utilizată de romani pentru încălzirea taberei, o invenţie a secolul I Î.Hr. (folosită, de altfel, de ei şi la case, edificii publice şi băi), atribuită lui Caius Sergius Orata, se baza pe circulaţia aerului cald pe sub podele şi prin pereţi dubli.  

Sistemul era realizat din cărămizi şi tuburi, materialele confecţionate din lut având nu doar rezistenţa tehnică necesară, ci şi proprietatea de a înmagazina o mare cantitate de căldură pe care o eliberau lent după oprirea focului.

„Un hypocaustum avea, în primul rând, un praefurnium (cuptorul - locul în care se făcea focul) dispus în afara clădirii încălzite. Din praefurnium pornea un canal cu boltă prin care aerul cald era condus sub podeaua suspendată a camerei ce urma să fie încălzită. Podeaua suspendată, care permitea aerului cald să circule, era realizată din cărămizi de formă dreptunghiulară sprijinite pe stâlpi de cărămizi de mai mici dimensiuni, rotunde sau pătrate (pilae). Peste podeaua din cărămizi era întins un strat de mortar, a cărei compoziţie era alcătuită din var şi bucăţi de cărămidă pisată (opussignum). Pe acest strat erau aşezate plăci de marmură şi mozaicuri. Podeaua din cărămizi şi opus signum se numea suspensura. Pereţii dubli erau realizaţi cu ajutorul unor tuburi cu secţiune dreptunghiulară (tubuli) sau ţigle prevăzute la colţuri cu câte un mamelon (tegulae mammatae). Pentru a permite aerului cald să circule prin pereţi, tubuli/tegulae mammatae, acestea comunicau la nivelul suspensurei cu spaţiul de dedesubt. În castrul roman Jidova, hypocaustum-ul a fost folosit pentru a încălzi o parte din încăperile acestei clădiri (praetorium), micul edificiu dublu absidat (clădirea ofiţerilor) şi câteva camere din principia”, explică Ion Dumitrescu, muzeograf  la Muzeul Judeţean Argeş.

O serie de obiecte descoperite în cercetările arheologice de pe Limes Aalutanus şi Transalutanus - multe din ele scoase la lumină chiar în urma cercetărilor întreprinse în Castrul Jidova - pot fi admirate în cadrul unei expoziţii deschise aici încă din 1970. Este vorba despre opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, amfore, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum, suliţe, cuţite vârfuri de săgeţi şi o serie de accesorii de echipamente militare. 

Documente istorice leagă de Jidova o trupă militară a armatei imperială romane, ce a activat pe Limesul Transalutan, cantonată chiar în acest castru.

„Este vorba de atestarea expresă a unei trupe auxiliare alcătuită din luptători orginari din Commagena, o regiune a provinciei romane Syria: Cohors Prima Flavia Commagenorum”, explică explică directorul Muzeului Judeţean Argeş, Cornel Popescu.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

→

Imaginea 1/9: JIDOVA