FOTO: Sute de piteşteni trăiesc în "Satul de la oraş"

Un teren din apropierea vilelor a fost transformat de localnici în groapă de gunoi

Cartierul piteştean Prelungirea Craiovei, populat cu vile construite după 1996, nu are canalizare, nici gaze, nici apă, nici asfalt.  Din 2002, când zona a intrat în patrimoniul Primăriei Piteşti, ea aparţinând până atunci de comuna Moşoaia, oamenilor li s-a promis că birurile care s-au dublat le vor aduce măcar o canalizare, lucru care nici până acum nu s-a întâmplat.

Vile care mai de care mai impunătoare şi mai moderne. Dacă v-aţi aşteptat ca peisajul să fie completat de străzi asfaltate, utilităţi de la A la Z şi curăţenie demnă de un cartier al Piteştiului, aflaţi că vă înşelaţi. În cartierul Prelungirea Craiovei, din partea sudică a oraşului, îşi dau mâna, în mod paradoxal, luxul şi mizeria.

Oamenii care locuiesc aici, deopotrivă directori, patroni, doctori, dar şi oameni de rând, simt că aparţin de Piteşti doar o dată pe an, atunci când îşi plătesc impozitele uriaşe pentru terenul, clădirile şi celelalte bunuri pe care le deţin. În rest, Dumnezeu cu mila!

Dejecţii pe stradă

 „Noi aparţineam de comuna Moşoaia. Dar când a început să fie populată zona, adică după 2000, primarul Tudor Pendiuc a tot intervenit să ne ia, să ţinem de Piteşti, ca să plătim taxe, nu de alta. Ne-a promis atunci că ne face canalizare să intrăm şi noi în rândul lumii, dar totul a rămas la stadiul de vorbe. Apoi am început să mergem în audienţă la el, până i s-a luat de noi şi ne-a zis că nu ne are numai pe noi pe cap, mai are şi alte probleme”, se plânge Gheorghe Niţă, un locuitor de pe strada Dimitrie Bolintineanu.

Aşa se face că singura utilitate de care beneficiază toţi locuitorii este curentul electric, introdus începând cu 1995. Restul condiţiilor şi le-au creat fiecare, după posibilităţi. Astfel că Marius Badea, directorul firmei de pază şi protecţie „Quartz” din Piteşti şi-a permis să asfalteze strada până în dreptul locuinţei sale, şi-a băgat gaze şi apă curentă. Numai că, acum este acuzat de vecini că deversează toată urina şi fecalele provenite de la fosa săpată în curte chiar pe stradă.

„Toată mizeria se scurge într-un şanţ de lângă locuinţa unui fost director de la Petrom, care acum a murit şi a rămas soţia lui aici. Vreau să vă spun că suntem nevoiţi practic, atunci când  se umple şanţul şi apa mizerabilă dă pe dinafară, să călcăm pe urina şi mizeria aia, care ajung pe stradă. Vara este teroare, că nu poţi să suporţi în special mirosul”, spune Gheorghe Ghergu, un vecin.

„Eu nu deversez pe stradă decât apa de la piscină, pentru că în altă parte nu am unde. Nu ştiu de ce ne tot amână să ne bage canalizare, e greu pentru toţi, eu înţeleg. Eu am avut o iniţiativă să ne facem noi singuri, din banii noştri. Am făcut un calcul şi ne-ar fi costat 8000 de lei de familie, dar oamenii n-au avut atâţia bani”, spune Marius Badea. Pe lângă mizeria urât mirositoare şi gunoaiele tronează ca la ele acasă, pe un teren situat exact lângă vile. Peisajul este unul care, încă o dată, nu face cinste Piteştiului.

Promisiunile curg, apa nu

Tânjind după un minim de confort, orăşenii de la... ţară au încercat să-şi creeze de unii singuri condiţii. Mulţi şi-au construit sobe cu lemne pentru a nu muri de frig în case, şi-au săpat fântâni în grădini, ca să nu înfrunte setea şi şi-au amenajat toalete lângă case, pentru că, nădejdea  primăriei...

„Cartierul, în mare parte, este realizat cu autorizaţii de construcţie ilegale de la Moşoaia. Ţinea de Piteşti această zonă, dar primăria Moşoaia dădea autorizaţie pe care era trecut Primăria Moşoaia, punct Piteşti. Între timp s-a clarificat totul. Străzile sunt extrem de înguste, posibilităţile tehnice sunt foarte dificile pentru utilităţi. Nici maşinile n-au loc pe acolo. Sunt nişte probleme cu privire la proprietăţi, trebuie să se facă dezmembrarea din cadastru de la proprietăţile respective în vederea donaţiei acelei bucăţi de teren pe care se instituie infrastructura, să treacă din domeniul privat în domeniul public. Până nu trec toate în domeniul public nu se pot face utilităţi publice. O parte din cetăţeni le-au trecut deja”, spune viceprimarul Cornel Ionică.

Printre sutele de locuitori ai acestui cartier se numără şi şeful pompierilor din cadrul Arpechim, doctorul Florin Trifan de la Spitalul de Pediatrie şi şeful de post de la Stâlpeni. Printre cei care au mai posedat aici terenuri, dar le-au vândut ulterior, se numără fostul primar de la Moşoaia şi Iulian Richiţeanu, fostul director al Termoficării piteştene.

CIFRĂ: 3 milioane de lei costă proiectul pentru introducerea canalizării în zona Tancodrom, calea Câmpulung şi Prelungirea Craiovei.