Florarul-anotimp vinde crizanteme cu poezii în centrul Piteştiului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un florar din Ştefăneşti, Argeş vine zilnic la Piteşti cu tolba plină de flori şi versuri. Pentru a-i ademeni pe trecători să-i cumpere florile, el le rosteşte pe loc versuri personalizate.

Cine-i face pe piteşteni să zâmbească pe timp de criză? Nu este vreun comic sau vreun actor profesionist, dacă asta veţi crede la prima vedere. Responsabil cu feţele fericite din centrul oraşului este un florar în vârstă de 57 de ani, din oraşul Ştefăneşti. Zilnic, între orele 7.30 şi 15.00, Anton Ciulu le compune pe loc versuri vesele trecătorilor, încercând astfel să-i ademenească pentru a se opri şi a-i cumpăra un buchet de flori din coşul în care sunt îngrămădite vreo 20 de mănunchiuri.

Vinde flori tot timpul anului

Nea Anton a devenit deja o figură emblematică pentru cei care trec prin centrul Piteştiului. Acolo, pensionarul şi-a stabilit vadul pentru că, aşa cum spune el, în buricul târgului se vinde floarea cel mai bine.

image

Click pe poze pentru a vedea galeria foto!

Din primăvară şi până în iarnă, nea Anton are tolba plină cu flori şi versuri. Încă de când se ridică ultima zăpadă, el merge şi culege muguraşi din Ştefăneşti, apoi când pământul rodeşte, îşi culege ghioceii cultivaţi pe terenul de un pogon destinat micii sale afaceri.

„Am trei copii, două fete şi un băiat. La fata mijlocie acasă am un teren de un pogon pe care punem flori care înfloresc tot timpul anului. Începem cu ghioceii galbeni, apoi avem lalele, narcise. Se trec unele, înfloresc altele şi aşa am mereu marfă proaspătă. Acum avem crizanteme, iar la iarnă merg la Bucureşti şi cumpăr flori şi le vând cu crengi de brad pe lângă. Zilnic fac naveta, nu pot să spun că am un profit mare, vreo 30 de lei pe zi”, spune Anton Ciulu.

A fost angajat al lui Copos

Bărbatul s-a pensionat pe caz de boală în 2001. Până atunci lucrase la Ana Imep, firma de motoare electrice a lui George Copos. Pentru că pensia de 550 de lei nu îi era de ajuns pentru a-şi întreţine familia, Anton Ciulu s-a hotărât să cultive şi să vândă flori, că şi aşa era îndrăgostit de plantele frumos colorate. Restul e deja istorie în Piteşti, pentru că a devenit foarte cunoscut şi îndrăgit de cei care au frecvent drum prin „buricul” oraşului.

„Este un personaj savuros, mi-e drag de el. Mereu când trece pe lângă noi ne compune versuri şi ne cântă. N-ai cum să-l refuzi şi să nu cumperi flori de la dânsul”, ne-a spus Otilia Mihăilescu, vânzătoare la o tarabă de ziare din centrul Piteştiului.

Carisma şi bunădispoziţia sa sunt cele care primează în faţa florilor proaspete pe care le are aşezate în găleată sau coş.

„Dacă nu le-aş cânta oamenilor, nu ar cumpăra de la mine. Vedeţi dumneavoastră, e criza asta năprasnică în ţară şi oamenii mai au nevoie să mai şi râdă. Când mă aud pe mine, se luminează la faţă şi vin să cumpere. Nu că mă laud, dar toţi mă îndrăgesc, că le fac ziua mai bună”, spune Anton Ciulu.

Trei lei, două buchete

Versurile lui nea Anton sunt tot timpul altele, în funcţie de vestimentaţia sau aspectul celor cărora le sunt destinate. „Fata îmbrăcată-n verde/ Intră-n codru nu se vede/ Vorbeşte cu bădiţa/ Floarea lui Anton să ia”, rosteşte bărbatul în timp ce vede o tânără care trece pe lângă el. O altă piteşteancă grăbită îşi ascultă zâmbind catrenul: „Uite fata zâmbitoare/ Ea fuge să crească mare/ Trei lei, două buchete/ Trei lei, două buchete”. Nici bărbaţii nu sunt ocoliţi de inventivul florar: „Uite băiatul ce-aleargă/ Fuga, fuga pe cărare/ Cu mânuţa-n buzunare/ Trei lei două buchete”. Versurile florarului ajung şi la urechea unei mame şi fiica ei: „Trei lei, două buchete/ La fetiţa zâmbitoare/ Cu mămica e-n mişcare/ Amândouă mititele/ Zici că-s pui de rândunele”, rosteşte vânzătorul cu lejeritate. Chiar dacă nu au niciun ban în buzunar pentru a-i cumpăra florile, oamenii se opresc de multe ori doar pentru a-i asculta catrenele optimiste. „Mi se pare o idee destul de interesantă, comercială, mai ales că dumnealui este şi o persoană simpatică, are şi vânzare. De regulă cumpăr şi eu flori de la dumnealui”, ne-a spus Ion Ionescu, un piteştean de 63 de ani.

Versuri pentru politicieni

Singurii care i-au făcut zile negre comerciantului de flori în primii ani de activitate au fost poliţiştii comunitari, care veneau grămadă atunci când îl auzeau rostind versuri şi îl vedeau cu găleata plină cu flori.

 „Îmi spuneau să mă duc în piaţă să vând. Eu le-am spus că nu mă duc. Aici se vinde floarea, în buricul oraşului. Păi ce, am dat în cap, am violat, am omorât să se comporte aşa? Muncesc şi eu pentru un ban. Am fost în audienţă la domnul primar Pendiuc şi mi-a dat voie să-mi vând floricelele. Păi ce, te văd muncind şi sar pe tine să-ţi ia mâncarea de la gură? Acum s-au potolit băieţii”, spune florarul.

Primăvara, când narcisele sunt în toată splendoarea lor, Anton Ciulu merge şi în centrul Capitalei cu ele. În fiecare an, el le pregăteşte câte o poezie şi guvernanţilor: „Narcise de la Piteşti/ V-am adus la Bucureşti/ Unde-mi şed guvernatorii/ Ăia roşii ca bujorii/ Şi dorm ei pe scăunele/ De pică jos după ele/ Salarii de miliarde/ Îşi bagă la buzunare/ Şi românii trag de fiare".

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite