EXCLUSIV Când va fi gata noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş

Lucrările la noua catedrală au început în 2009 FOTO: Denis Grigorescu

Noua Catedrala Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, locul unde îşi dorm somnul de veci patru suverani români, nu este finalizată nici acum, la aproape 12 ani de la începerea lucrărilor. Ultima parte de ter şi cea mai dificilă este cea a picturii murale.

„Până acum s-au zugrăvit cam 40 de procente din totalul suprafeţei lăuntrice a Catedralei. Lucrările de finisare continuă. Sperăm ca până în anul 2023 să se finalizeze lucrările cu pictura murală, mai ales că este o mare suprafaţă şi în spaţiul destinat mormintelor regale şi princiare”, au declarat în exclusivitate pentru „Adevărul” surse autorizate din cadrul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.

Cel mai recent eveniment major găzduit de Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş a fost pe 23 ianuarie, atunci când Nicolae al României, nepotul Regelui Mihai, şi soţia sa Alina-Maria şi-au botezat fetiţa.

Pe 10 mai 2009 a fost pusă piatra de temelie la Noua Catedrala Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, în prezenţa Principesei Margareta şi a Principelui Radu. Iar pe 7 decembrie 2018 a fost sfinţit Altarul Noii Catedrale. Noua Catedrală de la Curtea de Argeş are în total 16 morminte.

La ora actuală, în Pridvorul Noii Catedrale îşi dorm somnul de veci patru suverani români, Regele Carol al II-lea, Regina Elena, Regele Mihai I şi Regina Ana. În viitorul apropiat vor fi repatriate rămăşiţele pământeşti ale Reginei Elena, urmând apoi ca altor membri ai Familiei Regale din a patra generaţie să le fie strămutate rămăşiţele pământeşti la Curtea de Argeş.

Regele Mihai a murit pe 5 decembrie 2017, la reşedinţa sa din Elveţia, la vârsta de 96 de ani. Pe 16 decembrie 2017, a fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş.

În noua Catedrală vor fi aduse, cel mai probabil până la finalul anului 2022, şi rămăşiţele Principelui Mircea. Piatra tombală este deja gata şi se află lângă cea a Regelui Carol al II-lea. Pentru moment, principele Mircea, ultimul copil al Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria, odihneşte în capela Castelului Bran, acolo unde sora lui, Principesa Ileana, l-a adus, de la biserica Cotroceni, în 1941. Principele Mircea s-a născut în 1913 la Bucureşti şi s-a stins din viaţă la doar trei ani şi nouă luni, pe 2 noiembrie 1916, la Buftea, cauza morţii fiind febra tifoidă.

Fratele lui Mircea, Carol al II-lea şi prima sa soţie, Zizi Lambrino, şi-au numit copilul lor (care s-a născut în 1920) Mircea, în memoria principelui Mircea care murise cu patru ani înainte.

De ce e noua catedrală mai joasă faţă de mănăstirea Curtea de Argeş

Necropola de la Curtea de Argeş, unde vor odihni regii, se află chiar la intrarea în biserică. Pentru că nu putea alinia spre est toate cele 16 morminte regale, arhitectul Augustin Ioan a gândit o soluţie. A desenat necropola ca pe un portic în arc de cerc, al cărui centru este chiar masa din altar - locul în care omul primeşte harul divin. Catedrala cea nouă este construită mai joasă şi uşor retrasă faţă de monumentul central al aşezământului monahal – mănăstirea Curtea de Argeş, tocmai pentru a nu impieta spaţiul sacru ridicat, după cum spune legenda, de Meşterul Manole, care a zidit-o pe Ana lui în mănăstire.

Edificiul, uşor retras faţă de monumentul central al aşezământului, a fost conceput în stilul arhitecturii bizantine, ca o prelungire a vechiului lăcaş de cult. Construcţia, ce are 36 metri lăţime în zona faţadei, are forma de cruce greacă înscrisă, cu braţele egale, naosul principal de aceeaşi înălţime cu cel transversal, peste a căror boltă se înalţă o cupolă cu o turlă cu înălţimea de 21 metri. Capetele extreme ale necropolei, în formă de semicerc, sunt formate de două capele, acoperite cu câte o cupolă. În capela din stânga vor fi expuse moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia, situate la ora actuală în palatul episcopal din apropiere. În exterior Catedrala are un veştmânt de cărămidă aparentă şi chenare în relief cu detalii de piatră, iar în interior este decorată cu mozaic

Edificiul a fost înălţat din 2009, pornind de la o iniţiativă a Familiei Regale, sprijinită de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Familia Regală şi-a dorit o necropolă, pentru că vechea biserică de la Curtea de Argeş nu mai poate adăposti şi alte morminte. Familia Regală a demarat acest proiect pentru o nouă necropolă, care să slujească şi Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, pe terenul căreia a fost construit lăcaşul de cult. În vechea mănăstire de la Curtea de Argeş sunt înmormântaţi: Neagoe Basarab - ctitorul mănăstirii (domn al Ţării Româneşti între anii 1512 şi 1521), Doamna Despina - văduva domnitorului (care s-a călugărit după moartea acestuia, devenind monahia Platonida), Doamna Stana - fiica lui Neagoe Basarab (soţie a domnitorului Ştefăniţă Vodă al Moldovei, Radu de la Afumaţi - soţ al Doamnei Ruxandra, altă fiică a lui Neagoe Basarab. Tot în pronaosul bisericii îşi dorm somnul de veci Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I şi Regina Maria.

Vă recomandăm să mai citiţi:

EXCLUSIV Nicolae al României, primul interviu după naşterea fetiţei: „Dumnezeu ne-a dat un dar”

EXCLUSIV. Prinţul Nicolae al României: „Sper că venirea unui copil ne va reapropia de Famila Regală”