Dragoş Măndescu scoate la lumină obiecte de mii de ani

Arheologul ne arată două statuete pe care le păstrează cu drag

Pasionat de istorie încă din adolescenţă, arheologul a făcut numeroase descoperiri, printre acestea numărându-se bijuterii antice sau morminte getice. 

Încă din liceu, Dragoş Alexandru Măndescu, a fost sigur că vrea să urmeze  carieră în istorie. A urmat aceeaşi faultate şi s-a îndreptat spre arheologie de dragul profesorului Mircea Babeş, al cărui stil de a preda l-a atras foarte mult. Dascălul îl încuraja pe tânărul student adeseori şi îl lua pe şantier, să asiste la săpăturile arheologice. Aşa a început cariera arheologului, acesta dorindu-şi mai mult decât o simplă diplomă.

“Când am fost la primul sit arheologic a fost ceva splendid. Am fost la Târgşorul Vechi, o fostă curte domnească din timpul lui Brâncoveanu. Este o necropolă, un cimitir din timpul migraţiilor, un castru roman, sunt şi biserici medievale.Acolo am văzut ce înseamnă arheologie de teren, săpături, documentare, înregistrarea datelor”, îşi aminteşte doctorul în arheologie. 

Fiecare piatră găsită, o bucurie
Dragoş Măndescu recunoaşte că nu a descoperit mare lucru atunci, dar profesorul îl motiva şi îl lăuda pentru fiecare piatră scoasă la iveală din negura timpului, aşa că şi-a dorit să devină arheolog. “Eram în anul I şi eram foarte entuziasmaţi,mare lucru n-am găsit atunci, dar profesorul ne încuraja şi ne lăuda. Am descoperit un pavaj din epoca lui Brâncoveanu, de secolul XVIII, din bolovani de râu. Chiar în ziua când am scos pavajul şi am plecat acasă am descoperit sub el două morminte gotice din perioada migraţiilor, secolul IV şi a trebuit să plecăm pentru că ni se terminase stagiul. Le-am văzut apoi în laborator la Bucureşti”, spune acesta.

Săpăturile în siturile arheologice nu sunt o muncă uşoară. Oamenii de ştiinţă sunt nevoiţi să îndure temperaturi de 40 de grade zile întregi la rând, praf, trebuie să fie foarte atenţi cu materialele. Cu toate acestea, Dragoş Măndescu îşi iubeşte meseria şi spune că îi pare rău că acum, de când este director adjunct al Muzeului Judeţean Argeş, nu mai are timp să meargă pe teren la fel de des din cauza sarcinilor administrative. Dar are materiale deja adunate pe care trebuie să le documenteze.

A descoperit un război de ţesut vechi de sute de ani
“Am multe săpături pe care aştept să le prelucrez. De la Negraşi, o aşezare dacică din secolul 2-3, unde am descoperit un război de ţesut, dar n-am avut timp să-l documentez. Dacă ai găsit un obiect şi nu l-ai documentat cum trebuie ai aruncat banii pe geam, ai pierdut toată munca de până atunci.Dai viaţă unor obiecte care zăceau acolo de mii de ani. Eşti primul care le atinge,” spune arheologul.

Printre descoperirile făcute de doctorul în arheologie se numără un cimitir germanic din epoca fierului, la Poieneşti, cu morminte de incineraţie în urnă, situl de la Zimnicea cu morminte getice şi o cetate getică la Râca. A lucrat apoi 3 ani în rezervaţia arheologică geto-dacică de la Cetăţeni peste care s-a instalat în sec XIV o altă aşezare românească.

A fugit de învăţământ
Domeniul pe care directorul adjunct al Muzeului Judeţean Argeş s-a specializat este Preistoria,Protoistoria, de la începutul omenirii şi primele situri până la cucerirea Romană din secolul 2 d.Hr, preferând siturile barbare. Este dezamăgit însă de faptul că foarte puţini tineri se îndreaptă către meseria aceasta şi nu se mai găsesc specialişti în domeniu. Acesta este şi motivul pentru care nu a vrut să devină profesor de istorie.
“Am fugit de învăţământ. Puteam să predau ca profesor de istorie dar cred că din ce în ce mai puţini tineri sunt atraşi de istorie. Cred că dacă am veni cu expoziţii tridimensionale sau lucruri interesante i-am atrage. Muzeul trebuie înnoit permanent”, recunoaşte arheologul.

Profil
Născut: 16 martie 1976, Câmpulung
Studii: Facultatea de Istorie, Bucureşti, promoţia 1999, Masterat în Istoria Antică şi Arheologie, anul 2000 şi în 2009 - Doctorat în Istoria Antică şi Arheologie.

Familie: Căsătorit cu tehnicianul Carmen Maria. Împreună au doi copii: Andrei de 8 ani şi Maria în vârstă de 3 ani.
Ce-i place: “Îmi petrec timpul liber alături de familie.Îmi place să mă relaxez citind o carte, să ascult muzică heavy metal. Încă mă mai consider fan Iron Maiden, eram foarte înflăcărat în liceu şi în facultate.”

Ce nu-i place: “Nu-mi place făţărnicia. Îi înţeleg pe cei din generaţiile anterioare pentru că au avut multe de îndurat, dar nu-i înţeleg pe cei tineri. Lupta pentru existenţă te îndeamnă să faci mari compromisuri.Nu suport nici minciuna.”

Întrebări şi răspunsuri:
Care este cea mai importantă descoperire pe care aţi făcut-o?

D.A.M: Un mormânt getic, din secolul III, de la Zimnicea, anul trecut, cu o urnă lucrată de mână. Printre oasele calcinate am găsit un cercel macedonean din aur masiv,cu un cap de leu, e unicat la nord de Dunăre. Acum e la muzeul Teleorman. După fragmentele de oase ne-am dat seama că era vorba de un copil care fusese incinerat.

Cum vi se pare prezentul în comparaţie cu trecutul?
D.A.M.: E acelaşi lucru, e ceva ciclic. Etapele astea revin cumva, istoria poporului român este ciclică, avem nişte trăsături de care nu ne putem debarasa şi situaţiile anterioare revin în prezent.