Dispută de Centenar: două localităţi se ceartă pe Mausoleul de la Mateiaş. Aici sunt îngropaţi mii de soldaţi căzuţi în Primul Război Mondial

Ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, Mausoleul de la Mateiaş, unde se află osemintele a peste 2.300 militari români, ca şi terenul pe care se află acesta, au devenit motiv de dispută între un oraş şi o comună din Argeş.

Primăria comunei Valea Mare Pravăţ cere în instanţă anularea unei hotărâri a Consiliului Local Câmpulung Muscel prin care mausoleul şi terenul din jurul său (în total, peste 14.500 mp) au fost trecute în domeniul public al municipiului la începutul acestui an. În proces sunt şi patru persoane ce au terenuri în zonă şi cer şi ele o parte din terenul de la Mateiaş. Problema e că nimeni nu deţine acte de proprietate asupra Mausoleului de la Mateiaş, care aparţine de Muzeul de la Câmpulung. Şi mai e o problemă: până acum câţiva ani, Mausoleul de la Mateiaş figura pe raza teritorială a unei alte comune, Stoeneşti. Însă după ce s-au modificat hotarele, Mausoleul a ajuns să figureze pe raza comunei Valea Mare Pravăţ.

Tot legat de mausoleu este pe rol şi un dosar la DIICOT. Asta după ce în 2017, unul dintre vecinii Mausoleului a deschis proces de partaj, spunând că îi lipseşte din masa succesorală exact 2.844 mp, adică terasa de paradă din faţa mausoleului. Muzeul Câmpulung Muscel a aflat de proces, iar Primăria şi Muzeul au făcut cerere de intervenţie, fiind direct afectate. Cererile au fost respinse. Însă după cererea de intervenţie făcută de Primărie şi Muzeu, proprietarul vecin cu mausoleul a reclamat mai mulţi angajaţi de la Primărie, Muzeu şi Oficiul de Cadastru Argeş pentru constituire de grup infracţional.

„Este într-adevăr un proces pe rol, însă nu este vorba de Mausoleul Mateiaş, ci de terenul şi parcarea de acolo. Situaţia este una alambicată, deoarece noi avem informaţii că acolo e teritoriul comunei Stoeneşti, nu al celor de la Valea Mare-Pravăţ”, spune primarul Liviu Ţâroiu de la Câmpulung Muscel.

Iată ce ne-a declarat şi Ion Boncoi, primarul comunei Valea Mare-Pravăţ: „Terenul la care faceţi referire aparţine comunei Valea Mare-Pravăţ şi dorim să îl luăm înapoi, împreună cu Mausoleul, chiar dacă acesta din urmă va fi exploatat în continuare de către autorităţile din Câmpulung Muscel”.

Vorbind despre Mausoleul Mateiaş, Alexandru Oprea-directorul Muzeului Municipal Câmpulung, precizează că ”atunci când a fost construit după Primul Război Mondial, familia generalului Teodorescu a donat Fundaţiei Regina Maria terenul pentru construcţie şi drum de acces. Apoi, prin anii ´80, fiindcă Mausoleul fusese afectat de cutremurul din martie 1977, Comitetul Judeţean de Partid şi Comitetul Orăşenesc Câmpulung au decis să aloce bani atât pentru restaurare, cât şi pentru extinderea lui. În opinia mea, Mausoleul de la Mateiaş nu poate fi subiect al proprietăţii. Este un bun public”.

Legat de terenul de la Mateiaş, Alexandru Oprea spune că acesta ar aparţine de comuna Valea Mare-Pravăţ, ”după ce s-a realizat o nouă grăniţuire între această comună şi Stoeneşti. Şi zona a fost stabilită ca fiind în intravilan imediat. Asta deşi nu există un titlu de proprietate pentru respectivul teren de la Mateiaş”.

Mausoleul de la Mateiaş a fost ridicat între anii 1928-1935, după planurile arhitecţilor Dumitru Ionescu-Berechet şi State Baloşin, de către constructorul italian De Nicolo. La construcţie a fost utilizat în principal calcar de Albeşti.

Clădirea este compusă din două corpuri: unul orizontal, osuarul, care în 31 de cripte adăposteşte osemintele a peste 2.300 de militari români şi unul vertical, de forma unui turn cu foişor, spre care duce o scară în spirală.

Din cauza infiltraţiilor de apă prin zidurile de calcar, în perioada 1945-1976 Monumentul eroilor de la Mateiaş fost supus unor lucrări de reparaţii. Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat numeroase fisuri, astfel că în 1978 au fost întreprinse lucrări de consolidare.