Dezvăluiri cutremurătoare din satul groazei. Un sclav care a încercat să evadeze din Berevoeşti a fost adus înapoi legat de cal şi schingiuit cu toporul

Dezvăluiri cutremurătoare din satul
groazei. Un sclav care a încercat să evadeze din Berevoeşti a fost
adus înapoi legat de cal şi schingiuit cu
toporul

Violenţă moştenită din tată în fiu: Viorel şi Ionuţ Grancea, doi dintre cei mai duri stăpâni de sclavi FOTO: Denis Grigorescu

Satul Gămăceşti din comuna argeşeană Berevoeşti a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce în iulie 2016 au ieşit la iveală ororile comise de 38 de romi din nouă grupări interlope asupra a zeci de persoane racolate, multe cu dizabilităţi psihice. 10 dintre cei 38 de stăpâni de sclavi de la Berevoeşti au fost trimişi în judecată, iar rechizitoriile întocmite abundă în detalii cutremurătoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cei 10 stăpâni de sclavi au fost trimişi în judecată pentru constituirea unui grup infracţional, trafic şi exploatare de persoane vulnerabile şi concurs de infracţiuni. Traficul de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar iniţierea sau constituirea unui grup infracţional se pedepseşte cu închisoare între unu şi cinci ani.

După cum se precizează în rechizitoriul procurorilor DIICOT Piteşti, „la începutul lunii septembrie 2015 persoana vătămată Bratu Constantin, fost taximetrist, zis Linguriţă, a fost recrutată prin inducere in eroare şi constrângere, de către numiţii Onică Gheorghe şi Onică Aurel, în scopul exploatarii acesteia prin supunerea la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat, prin procedee care au adus victima in stare de aservire şi de lipsire de libertate şi prin obligarea la practicarea cerşetoriei”.

Concret, încă de a doua zi după ce l-au recrutat pe fostul taximetrist, patru dintre stăpânii de sclavi, în speţă Onică Aurel, Grancea Viorel, Grancea Silvia şi Grancea Ionut Catalin l-au obligat să îngrijeasca cei 4 cai ai familiei, să taie lemne, să facă curăţenie în gospodărie. Răsplata: o pâine şi o cană cu apă pe zi.

 

Unui sclav i s-a spus că dacă va muri va fi dat hrană la porci ca să nu fie găsit de nimeni

Patru femei care au chinuit sclavii sun cercetate sub control judiciar

 

Şi cum bărbatul a spus că doreşte să plece, a fost luat la bătaie şi i s-a spus că va munci toată viaţa pentru cei patru stăpâni de sclavi. După două săptămâni de muncă grea şi bătăi, Constantin Bratu a reuşit să fugă într-o noapte şi a stat ascuns mai multe ore în pădurea din spatele casei stăpânilor săi. A fost însă prins de către Onică Aurel, bătut cu pumnii şi picioarele, legat cu o curea şi târât de un cal înapoi la stăpâni.

Pentru a nu mai fugi din gospodărie, „victima a fost legată de picior cu lanţul şi lacătul de patul în care dormeau inculpaţii Grancea Viorel si Grancea Silvia. Timp de o lună şi jumătate, victima a muncit în fiecare zi cel puţin 12 ore şi indiferent de condiţiile atmosferice, a fost bătuta zilnic de către inculpaţi, lovită cu pumnii, picioarele, cu bâta, cozile de topor sau de furci şi a fost lovit si cu tăişul toporului peste degetele mâinii drepte. Era lovit cu o bâtă şi în zona capului pana cand leşina dupa care era stropit cu apă rece pentru ca să îşi revină după care era din nou forţat să muncească.”

Din cauza bătăilor repetate la care a fost supus, spre finalul perioadei, Constantin Bratu muncea foarte greu, din cauza fracturilor pe care le suferise la ambele mâini, la piciorul stâng, la coaste, iar cei patru stăpâni îi spuneau că dacă va muri, îl vor îngropa în pădure sau îl vor da hrană la porci ca să nu îl mai găsească nimeni.

De câteva ori, atunci când Constantin Bratu se afla în grajd şi făcea curăţenie la cai, Grancea Ionuţ Catalin şi Onică Gheorghe au venit şi i-au solicitat să facă sex oral cu ei. A refuzat de fiecare dată şi a fost bătut crunt.

Cum starea de sănătate a bărbatului era din ce în ce mai delicată ca urmare a bătăilor, de frică să nu moară, stăpânii săi l-au transportat cu căruţa la o staţie de maxi-taxi, aflată pe drumul Câmpulung-Piteşti, unde aceştia au discutat cu şoferul unui maxi-taxi, iar apoi au urcat victima in acel maxi-taxi pentru a fi transportata în Piteşti.

Un bărbat cu handicap a fost bătut crunt cu o coadă de topor ca să muncească

Iată şi alte două cazuri impresionante de sclavi bătuţi în iadul de la Berevoeşti: „Într-o cursa pe care a efectuat-o în Corabia pentru a vinde lemne, Onică Ciprian Codruţ a intrat în vorbă cu un bărbat mai în vârstă, persoana care prezenta afecţiuni psihice, pe care cei doi inculpaţi au bătut-o cu o coadă de topor şi pe care au obligat-o să munceasca la lemne, persoană care în noaptea următoare a reuşit sa fugă din bena autoutilitarei inculpaţilor; Onică Aurel i-a povestit victimei D.M.F., în scopul de a o intimida şi mai tare, că a mai avut un băiat la muncă prin curte şi pe care l-ar fi ţinut în cocina porcilor şi pe care îl bătea cu biciul.”

Un poliţist din Berevoeşti l-a văzut pe unul dintre sclavi, însă nu a raportat nimic superiorilor

Poliţiştii din Berevoeşti ştiau de unii dintre sclavi, însă nu au raportat nimic superiorilor. Iar asta reiese şi din rechizitoriul procurorilor DIICOT Piteşti în care se face referire la un sclav care a muncit pentru romii din Berevoeşti în perioada aprilie-iunie 2016, sclav ce printre altele era pus să strângă fecalele stăpânilor săi: „Într-o zi, în timp ce unul dintre sclavi se afla în curtea a doi stăpâni, a venit un poliţist la poartă pentru a îl legitima şi să îl întrebe cine este şi ce caută acolo. Când victima s-a apropiat de poliţist, mai mulţi stăpâni de sclavi au venit la poartă, inclusiv nişte vecini din apropiere. Întrucât actele de identitate şi permisul de conducere erau in posesia inculpatului Onică Aurel, documente pe care acesta din urma i le-a luat victimei încă din prima zi de când aceasta a ajuns în Berevoeşti, inculpatul Onică Aurel a fost cel care i le-a dat poliţistului şi i-a comunicat acestuia ca victima este bine, că munceşte pentru el şi că este plătit.

Din cauza faptului ca la poarta gospodariei inculpaţilor se strânseseră în jur de 30 de persoane, victimei i-a fost frică să-i spună poliţistului că este ţinut în gospodăria inculpaţilor fără voia sa şi că este obligat să muncească pentru aceştia.” În mod surprinzător, poliţistul nu a avut nicio reacţie.

În cele din urmă, după două luni de sclavie cruntă, bărbatul a fugit şi a ajuns acasă după o zi de drum.

Minori puşi să se bată pentru amuzamentul stăpânilor

Stăpânii de sclavi de la Berevoeşti riscă ani grei de închisoare

 

Un alt sclav le-a dezvăluit procurorilor DIICOT că printre cei racolaţi au fost şi copii: „Eu frecventam zona gării din Craiova pentru a-mi găsi de muncă. Acolo, un bărbat nevăzător împreună cu 2 copii minori cerşeau zilnic. Ştiu că pe bărbatul nevăzător îl chema Alin. Din ianuarie 2015 şi până în luna aprilie 2016 am muncit în mod forţat în gospodăria lui Coşcodaru Dorel din Berevoeşti. În această perioadă am observat când, la un moment dat, cei 2 minori pe care îi ştiam din gara Craiova se plimbau prin Berevoeşti însoţiţi de o femeie de etnie rromă, despre care ştiu că este sora lui Cătălin, cel care m-a luat din gară de la Craiova împreună cu Dorel. Despre cei 2 minori am auzit că erau puşi să facă treburi în gospodăria lui Cătălin, respectiv să spele rufe şi să taie lemne pentru foc.”

Acelaşi sclav a dezvăluit şi că minorii racolaţi erau puşi să se bată între ei precum gladiatorii: Cei doi copii erau puşi să se lupte între ei spre amuzamentul celor din familia Furdui si Marfaru. Şi eu eram pus să mă lupt cu un alt sclav, pe numele său Marian, pentru acelaşi motiv.”

Când o rudă a celor doi minori a ajuns la postul de poliţie din Berevoeşti, a fost nevoit să aştepte două ore, pentru că acolo nu era nimeni. Drept urmare, a sunat la 112. Ulterior, poliţistul din comună a fost foarte supărat că ruda copiilor traficaţi a sunat la 112. „Ne-am dus la postul de poliţie şi am aşteptat o oră-două. Pentru că nu venea nimeni, am hotărât să sunăm la 112 şi am solicitat să vină cineva întrucât doi copii au fost luaţi din gara Craiova. După aproximativ o jumătate de oră, a sosit un poliţist care mi-a reproşat că de ce am sunat la 112, că venea el şi singur...”, a spus anchetatorilor unchiul celor doi. Ulterior, minorii au fost recuperaţi şi încredinţaţi unchiului lor, care i-a luat acasă.

 

Bărbat luat cu forţa dintr-o gară şi pus să muncească

Un alt sclav, D.G., le-a declarat procurorilor următoarele: „În iarna anului 2014, cu câteva zile înainte de Crăciun, mă aflam în gara Roşiori de Vede de unde vroiam să mă duc către casa mea din com. Bustuchin, jud. Gorj. Întrucât pierdusem şi ultimul tren din acea noapte, m-am hotărât să aştept până dimineaţă următorul tren către Slatina.

La un moment dat, a venit la mine Furdui Ovidiu Cătălin care m-a întrebat cum mă cheamă, ce caut pe acolo, care este situaţia mea familială şi dacă vreau să muncesc pentru acesta în gospodăria lui. Am refuzat propunerea lui Furdui Ovidiu Cătălin motiv pentru care acesta m-a lovit peste umăr cu o bâtă pe care acesta o avea asupra sa şi m-a luat cu forţa şi m-a băgat în camioneta lui. De asemenea, eram pus de către Furdui Costinel Ionuţ să mă bat cu Cristi – cel care muncea pentru Furdui Ovidiu Cătălin. Arăt că Furdui Costinel Ionuţ, Furdui Ovidiu Cătălin şi Vică cumpărau şi încărcau maşinile cu lemne de la diferite exploatări forestiere, ne deplasam cu toţii într-un izlaz unde eu şi Cristi eram puşi să descărcăm maşinile de lemne, să spargem lemnele şi să le aranjăm în aşa fel încât cei trei reuşeau ca dintr-o maşină de lemne să vândă cel puţin două, păcălind astfel cumpărătorii. Din această activitate, Furdui Costinel Ionuţ, Furdui Ovidiu Cătălin şi Vică reuşeau să obţină un profit minim de circa 3.000 de lei. De asemenea, atunci când ne aflam în cursă cu lemne, eu şi Cristi eram puşi să cerem de pomană mâncare, care era luată de către Furdui Costinel Ionuţ, Furdui Ovidiu Cătălin şi Vică, noi primind doar resturi. Arăt că, atunci când m-am aflat în gospodăria lui Furdui Costinel Ionuţ, am fost bătut şi de către Mihaela, pe motiv că munceam mai încet când oboseam. De asemenea, Furdui Costinel Ionuţ, mă lovea permanent cu pumnii, picioarele, levier, coadă de topor sau orice alt obiect contondent.Am observat că Furdui Ovidiu Cătălin se comporta în acelaşi mod cu Cristi şi de asemenea, şi Furdui Costinel Ionuţ îi dădea indicaţii lui Cristi cu privire la treburile pe care trebuia să le facă şi îl lovea la fel cum mă lovea şi pe mine.

După acest episod eu am mers pe jos pe stradă, aproape o noapte întreagă, iar la un moment dat, am fost legitimat de nişte poliţişti care m-au condus la un post de poliţie spunându-mi că pe numele meu există emis un mandat de arestare.

Arăt că, am fost condamnat cu suspendare sub supraveghere pentru săvârşirea unui furt, iar una dintre obligaţii era aceea de a merge lunar şi a semna la serviciul de probaţiune. Întrucât în perioada decembrie 2014 – iunie 2015 am fost ţinut contrar voinţei mele şi obligat să muncesc pentru Furdui Costinel Ionuţ şi alţi membri ai familiei sale, pe numele meu a fost emis un mandat de arestare, a fost revocată suspendarea sub supraveghere de care beneficiam şi s-a dispus executarea în întregime a pedepsei aplicate. Din data de 11.06.2015 mă aflu încarcerat la Penitenciarul Târgu Jiu.”

 

Stăpânii de sclavi luau şi câte 50 de lei taxă de protecţie de la fiecare persoană asistată social din Berevoeşti

 

Tot sclavul D.G. a dezvăluit că sutele de asistaţi social din Berevoeşti trebuia să dea câte 50 lei drept taxă de protecţie unuia dintre stăpânii de sclavi: „Furdui Vasile se ocupa cu pontajul persoanelor din Gămăceşti care primeau ajutor social de la primăria Berevoeşti şi ştiu că acesta încasa câte 50 de lei de la persoanele asistate social şi nota într-un caiet faptul că acestea ar fi prestat muncă în folosul comunităţii, deşi acest lucru nu se întâmpla.”

Doi dintre sclavii bătuţi s-au constituit deja părţi civile, cerând daune morale şi materiale în cuantum de 300.000 de lei.

Un investigator sub acoperire a lucrat ca sclav

 

Mai trebuie precizat că de mare ajutor în acest dosar a fost un investigator sub acoperire ce a lucrat ca sclav mai multe luni într-o gospodărie la Berevoeşti, tăind lemne şi având lucrând ca şofer. Iar acesta spune printre altele în rechizitoriu că „La un moment dat, un bărbat care muncea la lemne în pădure pentru o altă familie din sat a picat de pe munte şi a murit în spatele unei gospodării din satul respectiv. La scurt timp au sosit şi organele de poliţie în sat pentru a verifica condiţiile în care a murit bărbatul respectiv, iar Cătălin Furdui şi cei din familia sa, fiindu-le teamă de prezenţa poliţiei acolo, mi-au dat voie să plec acasă.” Investigatorul sub acoperire a povestit că pe perioada sclaviei a fost nevoit să doarmă într-una dintre maşinile ţiganilor pentru că nu se putea odihni noaptea, înainte de a pleca în cursă. Acelaşi investigator a văzut mai mulţi minori puşi la munci grele.

 

Satul groazei a fost înconjurat de sute de mascaţi şi jandarmi pe 13 iulie 2016

Pe 13 iulie 2016, după luni întregi de investigaţii, sute de jandarmi şi mascaţi au descins la Berevoeşti şi au înconjurat satul Gămăceşti. Nu mai puţin de 38 de romi, membri ai nouă grupări interlope care acţionau în reţeaua ce racola, în comuna Berevoeşti (judeţul Argeş), persoane vulnerabile, printre care săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice, au fost iniţial arestaţi preventiv. Anchetatorii vorbesc despre un dosar în care faptele de violenţă depăşesc orice închipuire. Romii sunt acuzaţi că pe parcursul a 12 ani au exploatat şi torturat 40 de persoane, inclusiv minori şi persoane cu dizabilităţi. Victimele erau bătute cu parul sau cu biciul, lăsate fără mâncare, legate cu lanţuri şi puse printre altele să strângă fecalele romilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările