Detalii puţin ştiute despre vizita pe care Boris Elţîn a făcut-o la Piteşti în 1986: „I-au plăcut mult vinurile de Ştefăneşti şi vinarsul“

Detalii puţin ştiute despre vizita pe care Boris Elţîn a făcut-o la Piteşti în 1986: „I-au plăcut mult vinurile de
Ştefăneşti şi vinarsul“

Boris Elţîn a petrecut aproape o zi la Piteşti FOTO: arhiva Adevărul

Pe 2 decembrie 1986, o delegaţie condusă de Boris Elţîn, cel care avea să devină după 1990 primul preşedinte al Federaţiei Ruse, vizita municipiul Piteşti. Un profesor de istorie care a fost martor la vizită a rememorat pentru „Adevărul“ câteva detalii legate de acest eveniment.

Ştiri pe aceeaşi temă

Boris Elţîn a venit la Piteşti în calitate de prim secretar al Comitetului Regional Moscova al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în fapt primarul Moscovei, împreună cu mai mulţi colegi din partid cu funcţii importante. Vizita nu a suscitat un interes public deosebit, asta şi pentru că Boris Elţîn nu era pe atunci foarte cunoscut. Iar ziarul local din Piteşti, ”Secera şi Ciocanul”, a scris un mic articol legat de vizita delegaţiei din URSS. Ce mi-a plăcut la Elţîn a fost faptul că era foarte volubil, degajat şi vesel”, îşi aminteşte profesorul de istorie Constantin Vasilescu.

Boris Elţîn şi membrii delegaţiei au avut în prima parte a zilei, timp de câteva ore, întâlniri cu cei care conduceau Piteştiul şi Argeşul, întâlniri la care i s-au prezentat ”măreţele realizări” ale zonei, inclusiv, după cum spune Constantin Vasilescu, ”cifre umflate la recolte şi producţiile din uzinele judeţului”.

Partea a doua a vizitei lui Boris Elţîn la Piteşti a fost mult mai interesantă. Asta şi pentru că acesta şi membrii delegaţiei au mers la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă de la Ştefăneşti, la nici 10 kilometri de Piteşti. ”Lui Elţin i-au plăcut mult vinurile de Ştefăneşti, în special cele roşii. A băut de asemenea un vinars făcut dintr-un soi faimos de struguri din regiune. Boris Elţîn ştia să aprecieze băuturile de calitate şi ce mi-a plăcut în mod deosebit la el era faptul că avea un dar special de a face să te simţi bine în preajma lui”, îşi aminteşte Constantin Vasilescu.

Boris Elţîn a mai fost primar al Moscovei până în 1987, când a fost demis din cauza criticilor vehemente la adresa lui Gorbaciov si a ritmului reformelor, considerat de el ca fiind "prea lent".

În martie 1989 a fost ales în Congresul Deputaţilor Poporului şi a câştigat un loc în Sovietul Suprem. În mai 1990 a fost numit preşedinte al Sovietului Suprem al RSFSR. În iunie RSFSR şi-a proclamat independenţa, iar în iulie Elţîn a părăsit PCUS. În alegerile prezidenţiale democratice din Rusia de pe 12 iunie 1991, Elţîn a câştigat 57% din voturile populare, şi a fost învestit în funcţie pe 10 iulie.

Pe 18 august 1991 a început o lovitură de stat împotriva lui Gorbaciov (şi a lui Elţîn), condusă de comunişti. Gorbaciov a fost reţinut în Crimeea, în vreme ce Elţîn s-a deplasat spre Casa Albă a Rusiei pentru a ţine piept loviturii de stat. Casa Albă a fost asediată de armată, dar, confruntate cu demonstraţii populare masive, trupele s-au retras, în vreme ce Elţîn ţinea un discurs memorabil de pe turela unui tanc. Până pe 21 august majoritatea liderilor loviturii de stat au părăsit Moscova, iar Gorbaciov a fost "salvat" din Crimeea şi readus în Moscova. Elţîn a fost salutat în întreaga lume ca un erou pentru că a salvat Uniunea Sovietică de revenirea tiraniei şi lumea întreagă de reaprinderea Războiului Rece.

Elţîn a rămas Preşedinte al Rusiei până pe 31 decembrie 1999. A demisionat pe 31 decembrie 1999, numindu-l pe Vladimir Putin preşedinte interimar, până la noile alegeri din 26 martie 2000. S-a stins din viaţă în 2007.

citeste totul despre: