Cum s-au mobilizat muscelenii să strângă galbeni pentru a-i face cadou o sabia lui Cuza. Arma a fost executată la Paris

Cum s-au mobilizat muscelenii să strângă galbeni pentru a-i face cadou o sabia lui Cuza. Arma a fost executată la Paris

Reformele înfăptuite Cuza au determinat 2500 de musceleni să semneze o petiţie prin care şi-au exprimat dorinţa să ofere o sabie de onoare domnitorului

La 1865, locuitorii din Muscel îşi exprimau recunoştinţa faţă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza printr-un cadou special: o sabie executată la Paris sub îngrijirea lui Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri care era agentul diplomatic al Românei în capitala Franţei.

„În semn de recunoştinţă pentru reformele înfăptuite de domnitorul Cuza, 2500 de musceleni au semnat o petiţie prin care şi-au exprimat hotărârea să ofere o sabie de onoare domnitorului cu următoarea inscripţie: „Pentru proiectul de lege electorală şi de lege rurală, prezentate de ministrul Kogălniceanu în zilele de martie şi aprilie care au fost respinse de desfiinţatele Camere, judeţul Muşcel şi oraşul Câmpulung sunt recunoscători“, explică, pentru Adevărul, istoricul şi arhivistul Aurel Radu.

Până la data de 26 noiembrie 1864 s-a strâns suma de 120 de galbeni, iar diferenţa până la 220 de galbeni cât costa sabia a fost completată din fondurile judeţului Muscel. 

Iată ce se arată într-un proces verbal de la acea vreme, păstrat în Arhivele Naţionale Argeş (ortografia este cea originală):

„Consiliul judeţului reunit în şedinţă publică, astăzi la 26 noiembrie 1864, având în vedere petiţiunea suptscrisă de locuitorii comunilor rurale şi comunei urbane Câmpulung în no. 2.500 suptscrieri, încă din luna lui mai anul curent, pentru oferirea unei săpii de onoare, Mării Sale Domnitorului Alexandru Ioan I cu inscripţiunea următoare: pentru proiectul de lege electorală şi de lege rurală prezentate de ministrul Kogălniceanu, în zilele de martie şi aprilie care au fost respinse de desfiinţatele camere, judeţul Muşcel şi oraşul Câmpulung recunoscători. Văzând că prin suptscripţiunile făcute nu s-au putut aduna decât una sută douăzeci galbeni; Având în vedere că după răspunsul primit de la d. Alecsandri, agentul României la Paris această sabie este gata. Considerând că oferirea acestei săbii s-a făcut de consiliul comunal din Câmpulung şi de consiliile rurale din judeţ în memorabila zi de 2 mai, zi în care s-a sfărâmat oligarhia din România şi s-a chemat la viaţă publică cinci milioane de români dezmoşteniţi de secoli. Consiliul judeţean unindu-se cu dorinţa exprimată de judeţul întreg prin petiţiunea colectivă de care este vorba mai sus, hotărăşte ca suma de o sută galbeni ce mai trebuie până la acoperirea sumei de galbeni de o sută douăzeci, costul acestei săbii, să se răspundă din casa judeţului şi sabia să se prezinte Mării Sale de o deputaţiune din sânul consiliului judeţean“.

Cum s-au mobilizat muscelenii ca să strângă galbenii pentru a-i face cadou lui Cuza o sabie. Arma a fost executată la Paris

Documentul, semnat de preşedintele Consiliului Judeţean de la acea vreme, Dimitrie Negulici, şi de doi dintre secretarii săi, Izvoranu şi Mărgăritescu, se încheie astfel: „Această deciziune se va aduce la îndeplinire de comitetul permanent, iar banii primindu-se de comitetde ul permanent de la casierul general al districtului cu mandat în regulă se va da în primire dlui. Dimitrie Negulici, preşedintele consiliului, ce a fost ales deputat, ca cu ocaziunea mergerii sale la Camera Electivă, să-i dea în primire domnului Ioan Siminos, corespondentele  însărcinat cu tractaria acestei săbii. Procesul-verbal de faţă va comunica d. prefect spre al înainta d. ministru de interne“.

Nicolae Kretzulescu i-a înmânat personal sabia lui Cuza

Sabia a fost executată la Paris sub îngrijirea lui  Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri care era agentul diplomatic al Românei în capitala Franţei.

 „Cinstea înmânării acestei săbii i-a fost încredinţată unei delegaţii condusă de Nicolae Kretzulescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, ministru secretar de stat la Departamentul Finanţelor şi consilier al judeţului Muşcel. În fruntea delegaţiei  au fost prezenţi şi alţi câmpulungeni de renume: istoricul şi publicistul C.D. Aricescu, cel care a fost conducător al Arhivelor Statului din România între 1869-1876 şi Dimitrie Negulici, fratele pictorului Ion Negulici“, explică Aurel Radu.

„Câmpulungenii şi toţi muşcelenii se fălesc a putea astăzi să încingă cu sabia oferită de dânşii pe domnul României“

 Pe  data de 10 decembrie 1865, într-o duminică, delegaţia a prezentat şi înmânat domnitorului  sabia, iar Nicolae Kretzulescu a ţinut următoarea cuvântare: „Măria Ta! Judeţul Muşcel şi reşedinţa sa, oraşul Câmpulung, vine azi prin delegaţi şi au onoarea a se înfăţişa înaintea Măriei Tale a vă prezenta sabia ce în simţământul lor de devotament pentru Măria Voastră a crezut a vă oferi. Câmpulungenii şi toţi muşcelenii, locuitorii pământului de descălecătoare a lui Radu Negru se fălesc a putea astăzi să încingă cu sabia oferită de dânşii pe domnul României ale cărui fapte măreţe vor face epocă în istoria ţării şi vor lăsa nemuritor numele lui Alexandru Ioan“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările