Cum a ordonat un domnitor al Ţării Româneşti uciderea mai multor boieri la o nuntă

Moise Vodă a condusŢara Românească un an şi jumătate FOTO: arhivă Adevărul

Domnitor al Ţării Româneşti între ianuarie 1529 şi iunie 1530, Moise Vodă a manifestat la început o atitudine obedientă faţă de Soliman Magnificul, apropiindu-se ulterior de arhiducele Ferdinand I al Austriei. Moise Vodă a rămas cunoscut şi pentru uciderea mai multor boieri chiar la nunta surorii sale.

Fiu al lui Vladislav al III-lea, Moise Vodă a avut la începutul domniei sale o relaţie strânsă cu Înalta Poartă, trimiţând în misiune la cererea acesteia, în 1529, pe boierul dregător Stoican la Mathias Armbruster, primarul Sibiului, cu somarea de-a recunoaşte şi a se supune regelui Ioan I Zapolya, sub ameninţarea intervenţiei militare. Nereuşita misiunii va atrage însă represalii, Moise trimiţând în noiembrie un corp expediţionar condus de Drăgan postelnicul din Merişani şi Neagoe din Periş, asasinii lui Radu de la Afumaţi şi, probabil, ai pretendentului Basarab, cu scopul de a cuceri cetăţile Vinţul şi Vupărul (Börberek) şi de a-i intimida pe saşi.

După cum precizează profesorul de istorie Claudiu Marinescu, ”după expediţia otomană eşuată asupra Vienei din toamna aceluiaşi an, Moise şi-a recalculat poziţia în ceea ce priveşte obedienţa faţă de Soliman Magnificul şi a încercat apropierea de arhiducele Ferdinand I al Austriei şi de aliatul său în zonă, domnitorul Moldovei Petru Rareş. Mişcarea a fost însă descoperită de către adversarii Craioveştilor, care au organizat opoziţia”.

În 13 februarie 1530, cu prilejul nunţii sorei sale cu Barbu II Craiovescu, Moise a ordonat asasinarea mai multor boieri (printre care şi Drăgan postelnicul din Merişani şi Neagoe din Periş) din partida oponentă Craioveştilor şi, implicit, ideilor anti-otomane. Boierii opozanţi care nu au fost prezenţi la sângeroasa nuntă au fugit peste Dunăre, propunând ca domn pe Vlad al VI-lea Înecatul. Acesta a primit acceptul Înaltei Porţi şi în mai 1530, însoţit de o armată otomană, a pornit pe drumul spre tronul părinţilor săi.

După mai multe lupte favorabile, în primele zile ale lui iunie 1530, Moise Vodă a fost obligat să se retragă în Transilvania, unde a găsit adăpost la Sibiu. Vlad Vodă Înecatul, noul domnitor, condiţiona buna pace cu Sibiul, cerând, imediat, prin Stan pârcălabul cetăţii Poenari, arestarea şi uciderea lui Moise, ocrotit în cetatea Sibiului.

În august 1530, Moise a solicitat sprijinul arhiducelui Ferdinand I, obţinând o puternică armată de mercenari condusă de Ştefan Mailat, viitorul voievod al Transilvaniei, iar pe 24 august a intrat în Ţara Românească prin pasul Rucăr în drum spre Slatina, unde erau tabăra şi trupele cumnatului său, Barbu al II-lea Craiovescu cu care s-a întâlnit pe 28 august 1530. Pe 29 august 1530 în luptele de la Viişoara de lângă Slatina, Moise şi Barbu Craiovescu au fost asasinaţi şi oastea înfrântă. Mormântul lui Moise Vodă este la Mănăstirea Bistriţa.