Cum a încercat un sportiv prins băut la volan să scape de condamnare: s-a folosit de frica de ace

După ce a fost prins băut la volan cu 0,96 mg/l alcool în aerul expirat şi a refuzat să-i fie prelevate probe de sânge, Dan Cristian Costea, sportiv de performanţă la Dinamo (Kaiac), a încercat să scape de condamnare invocând o afecţiune de natură psihologică, cunoscută sub denumirea de ,,aichmofobie’’. Curtea de Apel Sibiu n-a fost impresionată de raportul psihologic adus de sportiv, care s-a ales cu un an de închisoare cu suspendare.

În noaptea de 24 aprilie 2016, în jurul orei 04.20, autoturismul marca „Renault Megane” condus de Dan Cristian Costea a fost oprit de poliţiştii din Sibiu, care l-au testat pe şofer cu etilotestul. Aparatul a indicat o valoare de 0,96 mg/l alcool în aerul expirat, motiv pentru care agenţii i-au solicitat şoferului prelevarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Sportivul a refuzat categoric să fie testat şi s-a ales cu dosar penal. 
 

În cursul urmăririi penale, dinamovistul a motivat refuzul de recoltare prin faptul că îi este frică de ace/injecţii şi a ataşat la dosar un raport de evaluare psihologică emis la data de 26 mai 2016 de către un spital din Bucureşti. Trimis în judecată, şi-a formulat apărarea cu un raport de expertiză-opinie de specialitate judiciară în materia psihologiei clinice şi judiciare, întocmit o jumătate de an mai târziu. Avocatul lui Dan Cristian Costea a invocat inexistenţa vinovăţiei sportivului în comiterea infracţiunii, pe motiv că refuzul de recoltare a fost motivat de o afecţiune de natură psihologică, cunoscută sub denumirea de "aichmofobie". Prima instanţă, Judecătoria Sibiu, l-a condamnat pe sportiv la un an de închisoare cu suspendare, însă Dan Cristian Costea a făcut apel.

Sportivul a invocat o formă de fobie de ace/injecţii/înţepături

“Analizând acest înscris depus în cursul judecăţii în prima instanţă de către inculpat, Curtea constată că acesta nu reprezintă un raport de expertiză judiciară, nefiind dispus în cursul soluţionării procesului penal, de faţă, de către organul judiciar. Prin urmare, concluziile acestui raport psihologic nu sunt obligatorii pentru instanţa de judecată: <<Este în egală măsură adevărat şi faptul că acest raport psihologic (şi nu psihiatric) afirmă faptul că inculpatul, sportiv de performanţă în vârstă de 28 de ani, suferă de o formă de fobie de ace/injecţii/înţepături, cunoscută sub denumirea de aichmofobie, iar expunerea la stimulul fobic poate produce aproape constant un răspuns anxios, ce poate lua forma unui atac de panică şi că cel mai probabil aceste simptome pot sugera existenţa tulburării de stres post-traumatic recomandându-se efectuarea unei forme de psihoterapie menite a rezolva trauma iniţială>>“, explică, pentru Adevărul, avocatul Raluca Cîrstea (Legal Land), citând din decizia Curtii de Apel Ploieşti publicată pe www.rolii.ro.
 

Dan Cristian Costea
 

 
"Răspundere penală care nu poate fi înlăturată numai prin invocarea unei fobii..."
 

Instanţa amintită, care a judecat apelul înregistrat de sportiv, a apreciat, ca şi Judecătoria Sibiu, că raportul depus de sportiv este unul psihologic şi nu unul de expertiză psihiatrică de natură a contura inexistenţa discernământului inculpatului şi a considerat că nu se poarte pune problema existenţei unei cauze justificative sau de neimputabilitate, cu atât mai puţin a iresponsabilităţii, în măsură să înlăture vinovăţia inculpatului în săvârşirea faptei.

“Ca atare, instanţa de fond a valorizat corect acest raport psihologic (…), în cauză fiind întrunite în mod cumulativ condiţiile prevăzute de art. 17 cod penal care permit antrenarea răspunderii penale a inculpatului în comiterea faptei, răspundere penală care nu poate fi înlăturată numai prin invocarea unei fobii de natură psihologică la anumiţi stimuli inerenţi unor proceduri medicale specifice, proceduri medicale care sunt admise de legea penală, prin raportare la legea specială care reglementează circulaţia pe drumurile publice, de metodologia şi de normele de aplicare ale acesteia din urmă, inclusiv în materia infracţiunii deduse judecăţii”, se mai ararată în decizia Curţii de Apel Ploieşti, publicat pe www.rolii.ro.

Magistraţii nu s-au lăsat impresionaţi de raportul psihologic, mai cu seamă că, fiind  vorba de un sportiv de performanţă, Dan Cristian Costea luase anterior contact cu seringi, ace şi înţepături, cel puţin la testele de evaluare medicală.

“Încă de la vârsta de 14 ani, aşa acum se menţionează chiar în cuprinsul raportului psihologic şi cum recunoaşte însuşi inculpatul, acesta trebuia să se supună periodic unor controale şi/sau proceduri medicale, pentru evaluarea stării sănătăţii în cadrul activităţii sportive, acte medicale despre care este neverosimil a se crede că pot fi efectuate fără a utiliza ace/seringi/înţepături, şi în plus, la data comiterii faptei, în mod lipsit de dubiu, inculpatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, aşa cum reiese din rezultatul testului alcooltest, efectuat la momentul depistării inculpatului în trafic, care a concluzionat că inculpatul avea o valoare de 0,96 mg/l alcool pur în aerul expirat”, se mai arată în decizia Curţii de Apel Ploieşti, citată de aceeaşi sursă. 

În plus, Curtea a mai constatat şi că raportul de evaluare psihologică a fost întocmit ulterior săvârşirii faptei, neexistând niciun fel de atestare clinică sau medicală a acestei presupuse afecţiuni, anterior comiterii faptei şi n-a exclus ipoteza constituirii "pro causa" a acestor rapoarte psihologice, doar în scopul de a scăpa de răspundere penală. În decizia instanţei se arată că, în calitate de conducător auto, având deplin discernământ din punct de vedere juridic, "inculpatul nu poate invoca necunoaşterea legii şi nici eroarea de fapt", deoarece asumarea calităţii de conducător auto implică în mod necesar conformarea rigorilor legii speciale care reglementează circulaţia pe drumurile publice.

Sportivul a rămas cu sentinţa anterioară: un an de închisoare cu suspendare

Pe 1 februarie 2017, Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondat apelul sportivului: “Curtea constată că încadrarea juridică a faptei comise de apelantul inculpat este legală, iar soluţia de condamnare a acestuia pentru infracţiunea ce constituie obiectul sesizării instanţei este justă, fiind în întregime confirmată prin mijloacele de probă legal administrate în decursul urmăririi penale, coroborate cu cele administrate în faza cercetării judecătoreşti, neputând fi conferită o forţă juridică superioară acestor rapoarte psihologice, depuse de inculpat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească, probe care, neîndeplinind condiţiile legale, nu pot conduce la exonerarea inculpatului de răspundere penală prin dispunerea unei soluţii de achitare”. 

Performanţe la Jocurile Europene de la Baku

Printre performaţele sportive ale lui Dan Cristian Costea se numără şi cele obţinute la Jocurile Europene de la Baku, Azerbaidjan, în 2015, unde la Kaiac 4, pe 1000 de metri, echipajul său a ajuns direct în finală, după ce în calificări s-a clasat pe locul trei în seria 2. În plus, Dan Cristian Costea a ocupat locul trei în serie 3, în calificări, la Kaiac simplu – 1000 m, iar în semifinala 2 s-a clasat pe locul 7, ratând accederea în finală.
 

Detalii relevante în ancheta ANAD

Dan Cristian Costea este unul dintre sportivii care au oferit detalii relevante în ancheta ANAD despre dopingul sistematic practicat în anii 2015/2016 prin transfuziile de sânge, sportivul fiind unul dintre cei care au refuzat transfuziile (pe motiv că i se păreau neigienice).