Cum a ajuns ÎPS Calinic parlamentar în 1990. Deputatul „Mitralieră“ l-a cooptat atunci ca „independent pe lista FSN“
0
Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, ÎPS Calinic a fost deputat în Parlamentul României în legislatura 1990-1992. Ce nu se ştie însă este faptul că arhiepiscopul Calinic a ajuns parlamentar datorită deputatului ”Mitralieră” Cătălin Rădulescu, cel care în 1990 l-a cooptat drept candidat independent pe lista FSN pentru Camera Deputaţilor.
Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului din septembrie 2009, ÎPS Calinic (74 de ani) era în februarie 1990, lună în care s-a decis reînfiinţarea Episcopiei Argeşului, arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului.
În februarie 1990, Cătălin Rădulescu, ce avea să fie ales deputat în mai 1990 pe listele FSN, a venit la Palatul Episcopal de la Curtea de Argeş cu un prieten ca să îl viziteze pe ÎPS Calinic.
ÎPS Calinic a povestit pentru "Adevărul" cum a ajuns în Parlament şi cum a fost experienţa.
”Pentru mine, doctorul Cătălin Rădulescu, pot spune fără înconjur, a fost o surpriză. Am cunoscut pe un unchi al sau, preot în Poienarii de Muscel, om de treabă şi foarte serios. Cătălin Rădulescu m-a vizitat cu un prieten al său la Curtea de Argeş prin februarie 1990, şi din vorbă în vorbă, am ajuns şi pe pajiştea alegerilor în Parlament.
A două surpriză, a fost, desigur, propunerea de a fi de acord să fiu independent, ca şi candidat pe lista FSN. Ţin minte că doctorul Rădulescu m-a întrebat la un moment dat: ”N-aţi fi de acord să candidaţi pentru un loc de deputat în Parlamentul României?”. Vorbele m-au surprins de-a binelea. ”Ne-am bucura, mi-a mai spus oaspetele, să fiţi de acord. E nevoie în noua legislatură şi de clericii Bisericii Ortodoxe. Ceilalţi de la cultele din România vor candida şi vor fi aleşi, iar Biserica Ortodoxă va sta pe alături”. Mi s-a părut foarte pertinent argumentul doctorului Rădulescu”, spune ÎPS Calinic.
Candidatura lui ÎPS Calinic la Camera Deputaţilor a stârnit nemulţumire în rândul preoţimii din Argeş. Iar după o întâlnire cu Patriarhul Teoctist, ÎPS Calinic s-a adresat celor în drept să-i retragă numele de pe liste. După câteva zile a primit o adresă că s-a operat în liste şi că nu mai figurează în lista candidaţilor pentru Parlament.
”A trecut vremea. În luna mai 1990 au avut loc alegerile pentru Parlament, pe bază de liste, unde eram în cârd descrescând, eu ocupând locul trei. Când am văzut rezultatele m-am cam speriat. Nu-mi venea să cred ochilor. Cei de la organizaţia F.S.N. nu operaseră în liste, ci doar îmi trimiseseră o dovadă că mi s-a aprobat solicitarea. Am crezut că e glumă. Aşa, tam-nesam, hai pe lista! Şi aşa am ajuns deputat, în prima legislatura, vrând-nevrând, ca Păcală primar!”, precizează ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.
”Am dorit să fiu, cât de cât, original”
Legat de faptul că s-a trezit ales ca deputat în Parlamentul României, ÎPS Calinic spune că ”acest lucru care m-a bucurat, de ce să nu mărturisesc sincer! Deşi eu am făcut materialul de neimplicare în politica activă, şi am cerut excluderea mea din acest organism legislativ!”.
Ce l-a făcut să intre în Parlament? ”În primul rând, ierarhii de la Argeş au fost mereu în fruntea argeşenilor, fiind desemnaţi în forurile legiuitoare, iar în al doilea rând, am dorit să fiu, cât de cât, original”, adaugă arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.
ÎPS Calinic şi-a amintit momentele importante în Parlament: ”Primul moment ar fi răfuiala de către mineri, în primăvara anului 1990, a bieţilor bucureşteni, care nu mai văzuseră demult o păruială ce a uimit lumea. Un alt moment greu de uitat este răsturnarea guvernului României în septembrie 1991, de către aceeaşi mineri, puşi pe fapte mari... Al treilea moment deosebit a fost pe 11 decembre 1992, este vorba de semnătura cu emoţii până la Cer, în Condica Specială, când am votat cu un DA, cât ziua târgului, că sunt de acord cu noua Constituţie a României, în noua şi originala democraţie românească. În fine, al patrulea moment este legat de spaima şi fuga din clădirea Parlamentului României şi încurajarea Patriarhului Teoctist, care şi el se temea, de mama focului, de un război civil în România!”.
Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului spune şi care este acum părerea sa despre deputatul Cătălin Rădulescu, cel care în 1990 l-a băgat pe listele pentru Camera Deputaţilor: ”A rămas acelaşi om civilizat şi delicat şi foarte expeditiv, cu vehemenţe, atunci când se consideră vexat în principii. Am rămas surprins, ultima surpriză, că niciodată nu mi-a bătut la uşa, cu vreo pretenţie oarecare! Un argeşean principial! Cred că ar fi fost un medic entuziast! Timpul nu-i trecut! Prin politică nu ştiu cum a înotat! Dar ca fost deputat, în Parlamentul României, îi mulţumesc!”.
Născut pe 6 iunie 1944 în satul Crăcăul Negru din comuna Crăcăoani, judeţul Neamţ, ÎPS Calinic a studiat la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ (1959-1964), apoi a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Sibiu (1964-1968). A fost tuns în monahism la Mănăstirea Căldăruşani în decembrie 1971, primind numele Calinic. Aici, a îndeplinit ascultările de muzeograf şi secretar al mănăstirii de metanie (1972-1974), apoi a fost transferat la Mănăstirea Cernica (1974-1977); a fost numit stareţ al Mănăstirii Sinaia (1977-1981), apoi al Mănăstirii Cernica (1981-1985).
Pe 30 septembrie 1985 a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu titlul Argeşeanul şi cu reşedinţa la Mănăstirea Curtea de Argeş. În noiembrie 1990 a fost înscăunat episcop. În anul 2009, prin înălţarea Episcopiei Argeşului şi Muscelului la rang de Arhiepiscopie, a devenit arhiepiscop.
În anul 2007, Calinic Argatu a fost deconspirat ca fost colaborator al Securitaţii, cunoscut cu numele de cod "Zamfir", primind verdict de poliţie politică din partea CNSAS. Prin decizia Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în anul 2008, s-a stabilit că verdictul CNSAS este eronat, activitatea clericului Calinic Argatu neputând fi încadrată la capitolul „poliţie politică”.
Se încarcă comentariile...
