Covrigul a devenit alimentul de criză al piteştenilor

Simigeriile sunt cele care au de câştigat de pe urma crizei. Pentru că sunt foarte ieftini şi ţin de foame, oamenii dau o fugă pe la simigerie îşi iau câţiva covrigi, o cafea şi îşi potolesc foamea.

Ingredinetele pentru covrigi sunt apa, făina, sarea, macul sau susanul. Sunt uşor de făcut şi reprezintă o afacere bună. Acestea sunt ingredientele de bază, dar reţetele nu le putem dezvălui, dar sunt produsele care se vând cel mai bine pe timp de criză”, spune patronul brutăriei Zaris, din Mărăcineni, Ion Zaharia.

Cornel Oprea, patron la firma Pani Stil confirmă fapul că aceste produse sunt cele mai căutate. „Acolo unde avem noi punct de vânzare vin clienţi de peste tot. Deja ne cunoaşte lumea şi cumpără covrigi de la noi.”, spune patronul.

În Piaţa Ceair, covrigul e mâncarea de bază
Comercianţii care stau toată ziua pe lângă tarabe, preferă să facă un drum o sută de metri distanţă, să-şi ia covrigi şi să revină la vânzare. „Sunt foarte buni şi proaspeţi covrigii de aici. Şi sunt ieftini. Eu prefer să-mi iau doi covrigi polonezi, dau doi lei pe ei şi mi-a trecut foamea”, spune Mihaela Ciobanu, vânzătoare în Piaţă. Produsele sunt făcute pe loc, brutăresele nu stau o clipă pentru că vânzare este destulă şi vadul este foarte bun.

„Vindem foarte bine produse de patiserie, dar mai ales covrigii cu susan, cu sare sau cu mac. Mirosul îi îmbie pe trecători şi nu se poate să nu fi atras de coşul cu covrigi tocmai scoşi din cuptor,” spune Oana, vânzătoare la simigeria din piaţa Ceair. Pe lângă faptul că ţin de foame, covrigii sunt şi ieftini. Un covrig costă între 0.3 şi 1 leu. „Nici nu se simte cât cheltui. Îţi mai iei şi o cafea şi gata”, spune Daniela Nicolae care tocmai îşi făcea stocul de covrigi de la un chioşc din centru, în această dimineaţă.

În instituţiile publice se consumă...covrigi
Consumul în exces al acestor produse, de altfel foarte la îndemână datorită preţului scăzut, poate dăuna sănătăţii. Medicul Aura Copciag de la Direcţia de Sănătate Publică Argeş avertizeză asupra acestui lucru, mai ales că în toate instituţiile publice aceasta este hrana de bază.

„În mai toate instituţiile publice, mai toată lumea consumă covrigi. Uneori înlocuiesc şi micul dejun şi masa de prânz cu binecunoscuţii covrigi. Este recomndat să se consume unul, doi covrigi pe zi, dar într-un regim alimentar echilibrat. Dacă se consumă mai mult şi se înclocuiesc mese principale cu aceste alimente, atunci ei pot dăuna sănătăţii”, spune medicul.

Covrigul, cu plus şi minus
Un covrig are, în medie, cam 165 de kilocalorii, conţin proteine de tip II, care nu ajută la dezvoltarea organismului. Nu conţine vitamine şi minerale decât într-o cantitate foarte mică, deci trebuie consumaţi ponderat. Partea pozitivă este faptul că fac parte din grupa alimentelor cerealiere, necesare organismului şi conţin glucide benefice (amidon), preferabile spre consum comparativ cu zahaoasele.